Imagini de colecţie: cum arăta prima româncă participantă la Miss Univers, în 1929

În numărul din 1 ianuarie 1929 al revistei ,,Realitatea ilustrată”, fetele frumoase erau încurajate „să nu se lase împiedecate de o modestie – nealocul ei în această împrejurare” şi să participe la concursul Miss România.

,,Dudue dragă, stimată domnișoară, ursitoarele au fost generoase cu voi. Momentul de acum reprezintă pentru voi anotimpul primăvăratec. Prindeți acest moment. Vă oferim prilejul. Participați la concursul nostru. E o splendidă luptă dată pe județe, pe regiuni, pe țară și lupta se va da apoi cu frumusețile de pe întregul glob. Care va birui? Cine știe, poate că d-ta, sau d-ta, dudue, tânără cititoare cu ochi în cari noaptea și-a filtrat misterele sau în cari cerul și-a picurat seninul”, suna provocarea lansată domnişoarelor cu vârste între 16 şi 25 de ani şi cu o moralitate ireproşabilă, scrie ziarulring.ro.

Selecţia frumuseţilor judeţene

Peste 800 de tinere s-au înscris în competiţia Miss România, care a debutat într-o zi de duminică, pe 3 martie, cu alegerea frumuseţilor judeţene. În alcătuirea juriilor locale intrau ,,capul autorităţii (...), artiști, literați, personalități de seamă din viața socială, așa încât competența, cât și deplina imparțialitate și moralitate a juriilor să fie garantate” .

Juriul era asistat de un secretar, al cărui scop era acela de a verifica dacă tinerele corespundeau condiţiile de vârstă şi de moralitate prescrise de asociația din Galveston; regulile prevedeau că la competiţie ,,poate participa orice domnișoară între 16-25 ani (neîmpliniți până la data de 1 iulie), care să nu fi apărut niciodată pe scenă sau în film şi nici să nu fi fost manechine. Deasemenea, concurentele trebue să fie de o perfectă moralitate”. Tinerele s-au înfăţişat, pe rând, juriilor, îmbrăcate cu rochii simple, fără a fi fardate şi fără a purta ,,soutien-gorge sau corset”. Pentru a nu influenţa decizia juraţilor, accesul publicului nu a fost permis. ,,Membrii juriului le vor privi fără a le atinge și fără a-și comunica între ei impresiile. Fiecare va acorda candidatei câte o notă. Media notelor acordate formează calificația generală”, se arăta în regulamentul concursului. Dintre tinerele care s-au prezentat la faza judeţeană a competiţiei au fost selectate 72 (în acea perioadă, Regatul României avea 71 de judeţe, la care se adăuga Capitala) care să ia parte la marea finală.

Miss România la doar 17 ani

Faza finală a concursului naţional de frumuseţe a fost organizată la Bucureşti pe 17 martie. Juriul era format din ministrul de interne Alexandru Vaida-Voevod, profesorul Tzigara-Samurcaş, prinţesa Alexandrina Cantacuzino, sculptorul Karl Storck, pictorul Jean Steriadi, directorul Muzeului Kalinderu, ministrul şi prozatorul Nicolae Batzaria şi, nu în cele din urmă, Liviu Rebreanu. Câştigătoare a fost desemnată Magda Demetrescu, în vârstă de 17 ani, fiica arhitectului Nicolae Demetrescu. Mama tinerei murise la câteva luni după ce o născuse, iar tatăl ei părăsise şi el această lume pe când Magda avea doar cinci ani. Rămasă orfană, a fost adoptată de una dintre mătuşi. ,,Guriţa mică şi roşie ca o cireaşă coaptă, un corp minunat, sculptat, parcă, în cea mai fină marmoră, un picioruş micuţ şi nervos, braţe pline, de o albeaţă strălucitoare, iată admirabilele elemente ce împodobesc pe aceea care va purta tricolorul frumuseţii române peste Ocean, la concursul internaţional din Galveston”, este descrierea pe care jurnaliştii de la ,,Realitatea ilustrată” i-au făcut-o Magdei. Potrivit presei vremii, vestea că a câştigat titlul de Miss România a emoţionat-o pe Magda Demetrescu atât de tare încât tânăra a leşinat. „Mă înduioşează şi mă stinghereşte această atenţie deosebită. Cu ce am meritat-o şi voi putea oare, Doamne, Doamne, să înfăţişez în America toată frumuseţea ţării mele?”, a fost prima declaraţie a Magdei în calitate de Miss România.

Un loc onorabil

După ce a devenit regina frumuseţii în România, Magda a reprezentat ţara, mai întâi, la competiţia Miss Europa, desfăşurată în capitala Franţei. Românca a reuşit să se claseze printre primele, locul întâi fiind adjudecat de unguroaica Simon Öske.

La Miss Univers au participat opt frumuseţi europene: o austriacă, o englezoaică, o franţuzoaică, o germancă, o spanioloaică, o luxemburgheză, o olandeză şi, bineînţeles, o româncă. Dintre acestea, cea mai matură era Germaine Laborde, franţuzoaica în vârstă de 24 de ani, iar cea mai tânără, Magda Demetrescu. De altfel, reprezentanta ţării noastre era cea mai mică dintre concurentele participante la competiţia din Galveston. În SUA, românca a obţinut un onorabil loc 6 şi a fost premiată cu 100 de dolari şi un ceas. Magda i-a impresionat pe americani la proba artistică, la care s-a prezentat îmbrăcată în costum naţional şi a interpretat program de dansuri populare româneşti. Bineînţeles, presa din ţară, în stil pur românesc, nu s-a sfiit să acuze juriul de o atitudine părtinitoare. ,,În afară de Miss Austria, care a obţinut titlul de Miss Universum, singura europeană căreia juriul i-a decernat un premiu a fost Miss România. Trebuie să remarcăm că, oricât de imparţiali, membrii juriului sunt cu toţii americani, artişti, pictori, fotografi din New-York şi cei mai mulţi de origine germană. (...) Însăşi populaţia din Galveston şi spectatorii străini, cari au venit să asiste la alegere, nu se sfiau să afirme hotărâţi că în ceea ce o priveşte pe d-ra Demetrescu şi alte două frumuseţi: Miss Brazilia si Miss France, juriul n’a fost drept. (...) Oricum însă, succesul nostru e mare: singura străină premiată a fost d-ra Demetrescu şi astfel numele României a fost făcut cunoscut în toată America şi în toată lumea”, scriau jurnaliştii de la ,,Realitatea ilustrată” în numărul din 20 iulie 1929.