Din 2000 până în 2015, au fost vândute cu 65% mai multe antibiotice la nivel global, potrivit cercetătorilor de la institutul Johns Hopkins, Universitatea Princeton şi în conformitate cu datele de la Centrul de Dinamică a Bolilor din Washington.
Cercetătorii au analizat studii din peste 76 de ţări, pe o gamă de peste 100 de tipuri de antibiotice, în colaborare cu IQVIA, o companie de cercetare din domeniu sănătăţii, situată în Durham, Carolina de Nord.
Antibioticele salvează vieţi prin tratarea infecţiilor bacteriene, însă mulţi oficiali din sistemul public de sănătate sunt îngrijoraţi că medicii fac abuz în prescripţii. Aceste medicamente tratează doar infecţiile bacteriene şi sunt inutile în cazul virusurilor, care cauzează gripa sau infecţiile respiratorii.
Furnizorii de servicii de sănătate le prescriu adesea antibiotice pacienţilor când suspectează o infecţie bacteriană. Cu toate acestea, confirmarea tipului de infecţie printr-o cultură este o procedură care durează, iar de cele mai multe ori pacienţii şi medicii nu vor să aştepte. Ca rezultat, medicii prescriu de multe ori antibiotice cu rol preventiv.
Oamenii de ştiinţă specializaţi în microbiologie au realizat recent că aceste medicamente dau naştere unor bacterii rezistente la antibiotice, cunoscute drept supervirusuri. Supervirusuri sunt bacterii care au evoluat trecând prin diferite tipuri de antibiotice. Când un supervirus produce o infecţie, este necesară o doză mai mare de antibiotice, care vine de obicei cu multe efecte nedorite şi care nu funcţionează întotdeauna.
