În sesizarea înaintată joi CCR, judecătorii Instanţei supreme reclamă neconstituţionalitatea a 12 articole modificate de Parlament din Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, scrie Agerpres.
Conform ÎCCJ, prin modificările aduse Legii 303/2004 au fost încălcate următoarele dispoziţii din Constituţia României: art. 1 alin. (4) privind separaţia puterilor în stat; art. 1 alin. (5) în ceea ce priveşte claritatea şi previzibilitatea legii; art.16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice; art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului; art. 21 privind liberul acces la justiţie; art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă; art. 52 alin. (3) în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, art. 53 alin. (2) în ceea ce priveşte proporţionalitatea măsurii de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi; art. 124 privind înfăptuirea justiţiei; art. 125 privind statutul judecătorilor; art. 126 privind instanţele judecătoreşti; art. 129 privind folosirea căilor de atac; art. 133 şi art. 134 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi art. 147 alin. (4) teza a II-a privind obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale.
Unul dintre articolele contestate de judecători este cel privitor la răspunderea materială a magistraţilor (art. 96 din Legea 303/2004).
ÎCCJ susţine că modificările sunt contrare art. 1 alin. (5) din legea fundamentală referitoare la obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, "prin conţinutul lor neclar şi confuz", încălcând principiul legalităţii, care este fundamental pentru buna funcţionare a statului de drept.
"De asemenea, derogă de la dispoziţiile art. 52 alin. (3) din Constituţie, instituind în sarcina magistraţilor o răspundere materială ce depăşeşte graniţele trasate de acest articol. Prin intermediul acestor prevederi, Constituţia României asigură un echilibru perfect între necesitatea asigurării cadrului legal şi instituţional al funcţionării unei justiţii independente - ca premisă fundamentală a existenţei statului de drept şi democratic - şi drepturile persoanei care a avut de suferit în urma săvârşirii unei erori judiciare, stabilind următoarele: Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă", mai spune ÎCCJ.