"Constată că nu este permisă combinarea prevederilor din legi succesive în stabiliarea şi aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la condiţiile de existenţă şi sancţionare ale infracţiunii în formă continuată", arată Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al ICCJ.
Instanţa supremă a răspuns, astfel, unei solicitări a Secţiei penale a ICCJ, prin care se cerea pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept ce vizează aplicare legii penale mai favorabile în cazul infracţiunii în formă continuată, respectiv dacă infracţiunea în formă continuată reprezintă o instituţie autonomă faţă de instituţia pedepsei.
"În aplicare articolului 5 din Codul penal, se are în vedere criteriul aprecierii globale a legii penale mai favorabile", se arată în decizia de luni a instanţei supreme.
Prin decizia luată de ICCJ luni, instanţa s-a aliat hotărârii impuse de Curtea Constituţională (CC).
Anterior, în 14 aprilie, contrar deciziei de luni, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că judecătorii vor trebui să folosească articolele mai favorabile din oricare din cele două coduri, vechi şi nou.
Un complet de nouă judecători de la instanţa supremă stabilea atunci că prescripţia răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă faţă de instituţia pedepsei şi a admis în acest fel o sesizare a Curţii de Apel Bucureşti prin care această instanţă cerea lămuriri privind aplicarea legii penale mai favorabile în cazul prescripţiei.
Pe de altă parte, în 6 mai, CC a stabilit că legea penală mai favorabilă se aplică global. Potrivit motivării acestei decizii, legea penală mai favorabilă vizează aplicarea legii şi nu a dispoziţiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea şi noua lege.
"Indiferent de interpretările ce se pot aduce unui text atunci când Curtea Constituţională a hotărât că numai o anumită interpretare este conformă cu Constituţia, menţinându-se astfel prezumţia de constituţionalitate a textului în această interpretare, instanţele judecătoreşti trebuie să se conformeze deciziei Curţii şi să o aplice ca atare. De altfel, Curtea Constituţională a statuat că, în ceea ce priveşte determinarea concretă a legii penale mai favorabile, aceasta vizează aplicarea legii şi nu a dispoziţiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea şi noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex terţia, care, în pofida dispoziţiilor art. 61 din Constituţie, ar permite judecătorului să legifereze", arată CC în motivarea deciziei din 6 mai, privind legea penală mai favorabilă.
Judecătorii CC menţionează, în documentul citat, că instanţa supremă, cea care a sesizat Curtea în această speţă, nu se poate substitui Parlamentului. ICCJ a stabilit, anterior sesizării, că legea penală se aplică pe instituţii autonome mai favorabile, acest lucru fiind de "natură să înfrângă exigenţele constituţionale, deoarece, în caz contrar s-ar rupe legătura organică dintre instituţiile de drept penal aparţinând fiecărei legi succesive, cu consecinţa directă a schimbării conţinutului şi sensului actelor normative adoptate de către legiuitor", susţine CC.
"Curtea observă că noţiunea de instituţie autonomă nu este reglementată în niciunul dintre cele două coduri penale şi nici în legea de aplicare a actualului Cod penal. Aşa fiind, chiar dacă în limbajul juridic curent utilizarea noţiunii de instituţie autonomă pentru anumite categorii juridice este acceptată, caracterul autonom al acesteia, astfel cum acesta este susţinut în doctrină şi practica judiciară, presupune că ea are o existenţă de sine stătătoare şi nu depinde de ansamblul normativ în care este integrată pentru a-şi îndeplini finalitatea. Or, o atare concluzie este inadmisibilă, întrucât nu se poate reţine că o normă din Codul penal care reglementează cu privire la o anumită instituţie de drept penal (recidivă, concurs de infracţiuni, prescripţie etc.) este independentă de legea căreia îi aparţine", susţin judecătorii CC, în motivarea deciziei.
Interpretarea pe care a dat-o instanţa supremă în ceea ce priveşte aplicarea legii penale poate duce la discriminarea pozitivă a infractorilor.
"Suspecţii/inculpaţii care au comis fapte sub imperiul legii vechi, dar care vor fi judecaţi sub imperiul legii noi trebuie să aibă, în funcţie de legea mai favorabilă, o situaţie juridică identică ori cu cei condamnaţi anterior potrivit legii vechi, ori cu cei ce vor săvârşi infracţiuni potrivit legii noi, nefiind permisă o a treia formă de tratament sancţionator ce combină dispoziţii din ambele coduri", se menţionează în documentul citat.
Judecătorii Curţii Constituţionale au decis, în 6 mai, că legea penală mai favorabilă se aplică global, în sensul că nu pot fi combinate dispoziţii din legile succesive.
"Admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 5 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile", a decis, cu unanimitate, Curtea Constituţională.
Articolul 5 din noul Cod penal prevede, la alineatul 1, că în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. În acelaşi articol se menţionează, la alineatul 2, că dispoziţiile alin. 1 se aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituţionale, precum şi ordonanţelor de urgenţă aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziţii penale mai favorabile.
Decizia din 6 mai este definitivă şi general obligatorie. Ea a fost luată urmare a unei excepţii ridicate din oficiu de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală.
"Circulă unele păreri şi între judecătorii şi între teoreticienii dreptului că se poate alege pedeapsa dintr-o lege, se poate alege pedeapsa complementară din altă lege şi aşa mai departe. Curtea a stabilit astăzi (marţi - n. r.), cu unanimitate de voturi, că nu se pot combina dispoziţii din legi penale succesive. Atunci când se stabileşte că una din legi este mai favorabilă, aceea se aplică în toate privinţele", a explicat preşedintele CC, Augustin Zegrean.
