Înainte de a prezența elementele tehnice ale invocării excepției de neconstituționalitate a deciziei 52/2018, vreau să fac o descriere a situației de fapt și să înțelegeți de ce decizia pronunțată de către ICCJ este neconstituțională și pe alocuri ILEGALĂ.
a) Inițial în 2017 instanța Constituțională a decis cu PUTERE DE LEGE , general OBLIGATORIE pentru toate instanțele, că vor fi supuse recursului TOATE HOTĂRÂRILE PRONUNȚATE DUPĂ 20 IULIE 2017, dată la care a fost publicată decizia CCR ce scotea acel vestit prag de 1.000.000 lei! Astfel, prin simplul fapt că în cadrul deciziei numărul 369/2017 a CCR, INSTANȚA CONSTITUȚIONALĂ a decis acest lucru, asta a însemnat pe cale indirectă, fără să o spună, că și art. 27 din codul de procedura civilă este neconstituțional.
Ce spune art. 27 cod procedura civilă? – Hotărârile rămân supuse cailor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
Astfel, dacă CCR nu ar fi spus CLAR că se va putea face recurs pentru TOATE HOTĂRÂRILE PRONUNȚATE DUPĂ 20. IULIE 2017,atunci asta ar fi însemnat în mod clar că hotărârile nu puteau fi date cu recurs, însă CCR implicit a eliminat și art. 27 din codul de procedura civilă. Chiar și FĂRĂ existența acestui art. 27, hotărârea CCR având putere de lege GENERAL obligatorie astfel, conform deciziei toate hotărârile pronunțate după 20 iulie 2017 ar fi avut deschisă calea recursului.
b)Ulterior, în 18 Iunie 2018, vine ICCJ și în raport de art. 519 CPC, care prevede INTERPRETAREA UNOR NORME DE DREPT și adaugă la hotărârea CCR la dispozitivul acesteia, adăugând faptul că pot fi recurate doar hotărârile pronunțate după 20. iulie 2018 însă în DOSARELE DESCHISE DUPĂ ACEASTĂ DATĂ, astfel reacreditand acel art. 27 de mai sus, însă în mod ILEGAL, fiindcă deja CCR pronuntase hotărârea cu privire la acest aspect, Înaltei Curți fiindu-i interzi să adauge la o hotărâre a CCR sau să interpreteze altceva în afară celor indicate în art. 519 din codul de procedura civilă.
c) Că ultim aspect și poate cel mai important citiți decizia 206 din 29 aprilie 2013 prin care CCR – CRITICĂ intruziunea ICCJ în hotărârile sale și arată că inclusiv ICCJ este obligată să respecte deciziile CCR.
Ce au de făcut cei care se află în procese în faza apelului sau a recursului? FORMULAȚI RECURSURILE!
Hotărârea ICCJ se va publică în curând în M.O și își va produce efectele, astfel este important, că după această dată să invocați excepția de neconstituționalitate așa cum a fost indicată mai jos!
Cei care sunteți în TERMEN, formulați recursurile și trimiteți-le către instanța!
EXCEPȚIA DE MAI JOS, poate fi invocată și ulterior când ajungeți la primul termen de judecată! Poate fi invocată și prin cererea de RECURS dar și prin cerere separată!
Posibile scenarii-
Dacă CCR își va respectă PROPRIA PRACTICĂ, atunci decizia ICCJ prin care se limitează dreptul debitorilor să urmeze și calea recursului va fi considerată neconstituțională și astfel toți cei care au pronunțări emise după 2 iulie 2017 vor putea să se judece în recurs, fără să le fie opusă această decizie ICCJ pe care noi o considerăm ilegală.
Dacă CCR își va ignoră propria practică, atunci cel puțîn va trebui să declare neconstituțional art. 27 din Codul de procedura civilă și astfel prin raportare la art. 518 cod procedura civilă debitorii TOT VOR PUTEA SĂ MEARGĂ ÎN RECURS!
Apreciez că indiferent de situație, poziția CCR nu poate să fie una de respingere a solicitării având în vedere chiar propriile hotărâri, unde se arată că atât dispozitivul dar și considerentele hotărârii sunt OBLIGATORII, iar CCR deja a stabilit că o asemenea practică a ICCJ de verificare a legalității până la urmă și adăugare la deciziile CCR, este neconstituțională!
Puteţi citi mai multe despre acest subiect AICI!
