Instanţa supremă i-a respins lui Ionuţ Cătălin Bălan contestaţia şi a menţinut decizia de arestare dată pe 30 iunie de Curtea de Apel Piteşti, scrie Agerpres.
Bărbatul neagă că ar fi cules informaţii despre baza americană de la Mihail Kogălniceanu şi susţine că ar fi mers la Constanţa pentru a strânge bani în vederea construirii unei moschei la Piteşti. În plus, el spune că este victima unei înscenări, pusă la cale de un iordanian care l-a însoţit la Constanţa.
Potrivit DIICOT, începând cu luna noiembrie 2016, bărbatul, folosind numele "Ibrahim", a utilizat pe o reţea de socializare mai multe conturi personale, prin intermediul cărora a postat şi distribuit fotografii cu sigla grupării teroriste DAESH, precum şi înregistrări cu atacuri ale acesteia şi execuţii, prin decapitare şi împuşcare, cu intenţia de a le face cunoscute şi de a determina câştigarea de noi adepţi capabili să recurgă la săvârşirea aceluiaşi gen de fapte precum cele a căror promovare prin propagandă a realizat-o.
Anchetatorii susţin că el avea legături cu membrii unei mişcări salafiste şi pro-jihadiste din Franţa, pe care îi numea "fraţii din Toulouse", pentru care ar fi încercat să culeagă informaţii despre bazele militare din România unde sunt dislocate forţe ale armatei americane.
În primăvara anului 2015, Ionuţ Cătălin Bălan s-a deplasat în zona aeroportului Mihail Kogălniceanu şi a bazei militare americane, observând cu atenţie căile şi punctele de acces în cele două obiective. Bărbatul susţinea că la baza americană de la Mihail Kogălniceanu va fi "un iad pe pământ".
Pe de altă parte, în documentele procurorilor apare înregistrarea unei convorbiri, în care Ionuţ Cătălin Bălan relata faptul că se îmbrăca "precum musulmanii" şi mergea în metrou, în Franţa, unde striga cu voce tare "Allah Akbar!", stârnind panică printre călători.
Conform SRI, bărbatul a intrat în atenţia Serviciului în anul 2015, prezentând indicatori specifici unei persoane aflate într-o etapă avansată a procesului de autoradicalizare. Cel în cauză s-a manifestat prin activităţi de propagandă teroristă, derulate în mediul relaţional şi online, în favoarea organizaţiei teroriste DAESH, la care şi-a declarat adeziunea.
El şi-a exprimat în repetate rânduri intenţia şi a încercat să convingă şi alte persoane de a se deplasa în Siria pentru a se alătura organizaţiei teroriste DAESH, mai spun procurorii.
