„Am crescut numărul de testări. Am ajuns să facem 3.500 de testări pe zi, în 33 de laboratoare, având intenția să creștem numărul de laboratoare la peste 40. Vreau să dau o comparație. De exemplu, în această perioadă, în Franța se fac 5.000 de testări pe zi, iar în Germania 6.500 de testări pe zi. Dacă facem o proporție, ținând cont de raportul dintre populația din Franța, populația din Germania și populația din România, acest nivel nu este chiar foarte mic. Intenția noastră este, desigur, să creștem numărul acestor teste permanent, introducând noi laboratoare în circuit, pe măsură ce avem personal calificat care să le opereze. De asemenea, un target pe care ni-l propunem este să ajungem să testăm 7.000 de pacienți pe zi, în săptămânile care vin”, a declarat secretarul de stat.
Întrebat dacă spitalele private pot fi și ele integrate în acest efort al statului, Horațiu Moldovan a răspuns: „Sunt integrate laboratoarele lanțurilor private de medicină, printr-un ordin de ministru care este deja de două săptămâni. Există deja trei lanțuri private de servicii medicale, care testează PCR”.
Horațiu Moldovan a vorbit și despre eficiența testelor rapide, dar a explicat că acestea „nu pun în evidență existența virusului, ci existența anticorpilor în sânge”.
„Testele rapide se fac din sânge, nu se fac din secrețiile nazo-faringiene ale pacientului. Testele rapide nu pun în evidență existența virusului, a antigenului viral, ci pun în evidență existența anticorpilor în sânge. Sunt teste serologice, deci în urma testului rapid nu avem diagnosticul că pacientul respectiv este purtător de virus sau nu, ci avem diagnosticul serologic, că are anticorpi anti-COVID. Mai simplu spus, că a fost în contact, în urmă cu câteva zile – opt, nouă zile, cu antigen viral, care i-a declanșat reacția imună, și este în prezent purtătorul de anticorpi. Asta face testul rapid. Ca atare, nu ne este util în ceea ce privește stabilirea strategiei epidemiologice, deoarece nu știm în momentul în care îl facem dacă pacientul este purtător de antigen COVID pozitiv. Este preferabil diagnosticul molecular, care ne pune diagnosticul. În urma lui știm dacă pacientul este COVID pozitiv sau nu”, a adăugat Horațiu Moldovan.
