Vorbim despre un gaz radioactiv fără culoare sau miros, care se acumulează în clădiri și pe care specialiștii îl numesc "ucigașul invizibil din locuințe" pentru că poate declanșa cancer pulmonar.
„România ocupă locul patru din Europa în ceea ce privește nivelul de radon, după Cehia, Estonia și Austria. Solul este principala sursă de radon. Solul și aspectele arhitecturale, cum sunt făcute fundațiile clădirilor, sunt factorii principali care influențează acumularea radonului în aerul interior. Nivelul concentrației de radon care se acumulează în aerul interior depinde de caracteristicile constructive ale fiecărei clădiri, gradul de etanșeizare și situația fundațiilor, iar dacă acestea nu au fost izolate, cum e cazul școlilor, radonul pătrunde mult mai ușor din pământ în aerul interior”, a explicat cercetătoarea Alexandra Cucoș, de la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
Cercetătorii Universității Babeș Bolyai care studiază acest fenomen spun că cea mai afectată zonă este nord-vestul României, unde nivelurile de radon depășesc limitele admise chiar și de trei ori
Mai exact, vorbim despre 16 județe, printre care Alba, Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sibiu, Sălaj, Satul Mareș și Timiș.
Pe lângă studiul specialiștilor de la Cluj, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare vine cu date în urma măsurătorilor de radon in interiorul cladirilor, măsurători efectuate de laboratoarele desemnate de CNCAN.
În plus, instituția a întocmit o hartă cu concentrațiile de radon în țara noastră, care ar trebui să îi pună pe jar pe locuitorii Capitalei:
Specialiștii spun că expunerea pe termen lung în încăperi cu acumulări de radom crește riscul îmbolnăvirii de cancer pulmonar, afecțiune întâlnită până acum, în mod special, la fumători.
Radonul este un gaz radioactiv inodor și incolor care se eliberează în mod natural din sol. Acesta devine, însă, periculos atunci când se acumulează în clădiri, în special din cauza fundațiilor și a izolațiilor neconforme. Radonul poate ajunge, de asemenea, în clădiri și prin fisuri sau prin ferestre, motiv pentru care sistemul de ventilație este extrem de important.
Gazul poate să persiste și să se acumuleze în casele și în plămânii noștri fără să știm, pentru că nu există un test de depistare a radonului.
Nicolae Ciucă: Când vine vorba de alegeri ceea ce contează sunt oamenii gospodari
Comunicatul CNCAN
„Referitor la unele materiale de presa privind pericolul pe care radonul îl prezintă în școlile și grădinițele din România, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) face următoarele precizări:
Începând cu anul 2018, a fost inițiată acțiunea de întocmire a hărții naționale a radonului în România, cu scopul de a identifica zonele prioritare pentru reducerea riscului de expunere la radon și de a implementa măsuri de remediere în cazul în care valorile de referință stabilite prin reglementările românești și europene sunt depășite.
Rezultatele obținute în urma investigațiilor la nivelul clădirilor educaționale au evidențiat faptul că în 20% dintre acestea concentrația de radon în aer a depășit valoarea de 300 Bq/m3, limită stabilită prin legislația în vigoare. În consecință, începând cu anul 2021, s-au luat măsuri de remediere la nivelul mai multor unități administrativ-teritoriale.
Implementarea măsurilor de remediere a avut ca scop reducerea riscurilor pentru sănătate asociate acumulărilor de radon în clădirile publice și diminuarea expunerii publicului la acest gaz radioactiv. Eficiența soluțiilor tehnice aplicate în reducerea concentrației de radon, de exemplu în școlile din Cluj-Napoca, a atins valori de 98%, în comparație cu situația anterioară remedierii. Măsuri similare sunt în curs de implementare și în localitățile Constanța și Florești.
De asemenea, la nivel național, au fost publicate reglementări tehnice care prezintă măsurile tehnice pentru prevenirea și remedierea expunerii populației la radon în diferite tipuri de clădiri.
Mentionăm că în acest moment, prin implicarea activă a unităților administrativ-teritoriale în completarea hărții naționale a radonului și în implementarea măsurilor de remediere corespunzătoare, acolo unde va fi necesar, se va reduce riscul expunerii la radon în clădirile educaționale la valori nesemnificative”, a scris instituția pe pagina sa oficială.
