Relația dintre Turcia și Grecia nu a fost una simplă niciodată, iar cele două țări au fost aproape de un conflict în 1996, pe tema insuliței Imia, înainte ca SUA să intervină. Acum, cei doi aliați sunt iarăși la un pas de război, iar Washingtonul este de negăsit, observă revista Foreign Policy.
În ultimele zile, conflictul dintre Turcia și Grecia a reînviat amintiri mai vechi. Premierul Binali Yildirim a declarat că Garda de Coastă turcă a îndepărtat de pe o insuliță aflată lângă insula Fournoi un steag elen, plantat acolo de trei greci.
Grecia a răspuns imediat: steagul este acolo. De fapt, a spus Statul Major General al Apărării Naționale, nici o navă turcă nu a fost văzută în zonă în ultimele 48 de ore.
Ulterior, potrivit presei elene, elicopterul care îl transporta pe premierul grec Alexis Tsipras peste Marea Egee, ar fi fost şicanat în aer de avioane de luptă ale Turciei.
Concret, piloţii turci le-au cerut celor greci să le arate planul de zbor. Evident, aceştia au refuzat. În consecință, două avioane ale aviaţiei elene s-au ridicat de la sol, dar până la apropierea lor, avioanele turcilor s-au făcut nevăzute.
Situația este însă mai gravă.
Săptămâna trecută, un pilot grec a murit, după ce avionul său s-a prăbușit, în momentul în care se întorcea dintr-o misiune de interceptare a unor avioane de luptă turcești care încălcaseră spațiul aerian grecesc.
Acesta nu a fost un incident izolat: avioanele turcești au încălcat spațiul aerian grec de zeci de ori luna aceasta.
Guvernul turc a avut grijă să trimită rapid condoleanțe premierului grec Alexis Tsipras, dar răul a fost făcut. Opinia publică greacă s-a inflamat și dă vina pe Turcia, pe care o consideră responsabilă pentru moartea pilotului.
Un alt incident - arestarea a doi ofițeri militari greci în Turcia, unde ar putea fi acuzați de spionaj, nu are cum să detensioneze situația.
Ce se întâmplă de fapt?
Insulele din Marea Egee, vizate de conflictul dintre cele două țări, fac parte din ceea ce Turcia numește ”zonele gri”, zone cu jurisdicție contestată. Pentru Grecia, aceste ”zone gri” nu există, iar Atena face apel în acest sens la Tratatul de la Lausanne.
De partea cealaltă, Ankara are o problemă cu acest tratat. Președintele Recep Erdogan susține că Tratatul de la Lausanne trebuie reconsiderat și vorbește despre minoritatea turcă din Tracia, în nordul Greciei, pentru a-și justifica solicitările.
În acest climat complicat, populiștii din ambele țări alimentează furia.
În Turcia, nu doar guvernul lui Erdogan, care se și pregătește de alegeri în iunie, menține discursul agresiv la adresa Greciei. O linie asemănătoare este menținută de șeful principalului partid de opoziție, care revendică 18 insulițe din Egee, deținute în prezent de Grecia.
În Grecia, atitudinea privind Turcia este susținută de toate partidele, aflate la guvernare sau în opoziție.
Dar cele mai războinice declarații le face un membru al guvernului. Este vorba despre ministrul Apărării, Panos Kammenos, șeful partidului Grecii Independenți, aflat într-o coaliție cu Syriza, gruparea premierului Tsipras.
