Generalul-locotenent Hodges a menționat că Odesa este un punct crucial pentru accesul naval la Marea Neagră și că, dacă rușii ar ajunge să controleze orașul, ar putea avea consecințe severe pentru România și Republica Moldova. Această situație ar putea genera o serie de riscuri, inclusiv un potențial conflict militar și o schimbare a echilibrului de putere în regiune.
„Dacă rușii reușesc cumva să ocupe Odessa, asta va însemna că Statele Unite, Germania, restul aliaților, au dat greș în încercarea lor de ajuta Ucraina. Nu ar trebui să se întâmple asta, dar scenariul se poate întâmpla, dacă noi în occident nu vom reuși să ajutăm Ucraina. Dacă ruşii ocupă Odessa, asta va însemna că ei vor controla întreaga coastă a Mării Negre, practic de la gurile Dunării până la Poti, în Georgia, ceea ce, evident, asta vor. Aceasta ar fi o mare problemă pentru libertatea de navigaţie, pentru livrarea cerealelor, a energiei electrice şi Ucraina nu va mai putea să exporte nimic pe mare. Şi chiar dacă ar exista un acord de pace după aceea, niciun investitor nu va mai vrea să ajute Ucraina", a declarat Ben Hodges.
„Din punct de vedere militar, dacă vor ocupa Odessa, vor fi în poziția de a controla Dunărea, pot controla gurile fie prin forţe navale cu rachete cu raza lungă de acţiune şi cu forţe terestre. Acum vorbim despre o situaţie în care Republica Moldova este amenințată grav şi suntem foarte aproape de o situaţie în care Rusia se confruntă cu o ţară NATO. Şi am fi în această situaţie pentru că noi toţi, mai ales SUA şi Germania, am acţionat fără prea mare încredere în noi de teamă că am putea provoca Rusia şi am ajunge într-un conflict între NATO şi Rusia", a adăugat acesta.
Generalul (r) american crede că România nu are capacitatea, încă, de a respinge un eventual atac rusesc. Întrebat dacă sunt suficiente grupurile de luptă de pe flancul de est de la Marea Baltică la Marea Neagră cu peste 40.000 de soldați pentru a apăra teritoriul NATO, acesta a răspuns:
"În România avem forţele aeriene românești, avem misiunea NATO în Marea Neagră, forţele aeriene ale SUA, deci mai sunt şi alte capacitați de luptă pe lângă forţele terestre. Şi apoi mai este şi forţa maritimă a României, Bulgariei şi Turciei. Dar nu sunt suficiente pentru a ne apăra împotriva atacurilor cu rachete ale Rusiei, pentru că ar trebui să presupunem că vor face împotriva noastră aici, în România, ceea ce au făcut în Ucraina şi mă refer la atacul asupra infrastructurii de transport: aeroporturi, porturi, căi ferate, generatoare electrice, precum şi ţinte civile. Deci nu cred că avem destule forțe de apărare aeriană şi rachete pentru a-i contracara şi, în mod cert, nu avem destulă muniție, de la arme, la lansatoare de rachete", a declarat generalul Ben Hodges. Fostul şef al Forţelor Terestre Americane din Europa spunea săptămâna trecută că în cazul în care Rusia atacă România, ţara noastră trebuie să reziste două săptămâni până când vin greul trupelor NATO din SUA şi Europa.
"Un aspect critic al apărării este ca fiecare naţiune să-şi asume că s-ar putea să trebuiască să reziste cam două săptămâni pe cont propriu. Se va lupta cu ceea ce există aici. Deci, cu trupele franceze, americane plus toate forţele armate române. Pentru trupele terestre, presupun eu, cam două săptămâni ar fi perioada în care să reziste. Forţele aeriene pot veni mai repede. Forţele maritime din Turcia şi Bulgaria pot ajunge mai repede. Ce înseamnă asta şi de ce două săptămâni? În funcţie de cât de repede ne dăm seama, de cât de repede anticipăm atacul, şi dacă forţele politice vor avea curajul să se pună în mişcare de dinainte de atac, este posibil ca aceste două săptămâni să se reducă la mai puţine zile. Dar în cele mai multe ţări, în cele mai multe locuri, am văzut o reticenţă în a se pune în mişcare, pentru că oamenii nu vor să fie consideraţi provocatori, nu vor să creeze o motivaţie, o justificare pentru ca Rusia să atace. Deci, dacă ne asumăm că nu ne punem în mişcare foarte repede, atunci, cred că România, la fel ca toate celelalte ţări, Polonia, Lituania, toată lumea, vor trebui să aştepte cam două săptămâni înainte de sosirea unor forţe suplimentare", afirma Ben Hodges.
„O parte din capacitatea de apărare a unei naţiuni depinde de capacitatea de mişcare din ţara respectivă. Deci, a avea drumuri bune, nu este important doar pentru ca oamenii să ajungă bine la muncă sau ca să meargă la mare, în vacanţă, sau la munte, în Transilvania. Drumurile sunt şi pentru a putea să mutăm trupe mai repede. Motivul pentru care noi avem un sistem inter-statal în SUA a fost că Eisenhower, atunci când era preşedinte, şi-a amintit de autostrăzile din Germania din al Doilea Război Mondial şi şi-a amintit de un exerciţiu din anii 1930, în care el a trebuit să conducă un convoi militar de pe Coasta de Est a SUA, până pe Coasta de Vest şi i-au trebuit luni întregi. El a înţeles că o parte importantă din capacitatea de apărare a SUA ţine de existenţa unei bune reţele de transport. Aş spune că asta e şi mai important în România", a mai explicat generalul (r) american.
