Bonsai este numele unei arte asiatice în care sunt folosiţi pomi în miniatură, ingenios compuşi, şi diverse mini-recipente pentru ei. Tradiţia are mai bine de 1000 de ani şi este originară din China...Japonezii au preulat tehnica şi au popularizat-o sub denumirea de bonsai.
Cu sute de ani în urmă, chinezii culegeau pomişori de pe vârful munţilor şi aşa a luat naştere o tradiţie pe care japonezii au îmbogăţit-o spiritual. Bonsai cere migală şi forme care imită natura. Tehnica impune păstrarea rădăcinilor unui pomişor. Frunzişul trebuie să rămână la un nivel minim. În bonsai, frumuseţea se regăseşte în trunchi şi în ramuri.
Ana Maria Tănse, inginer horticol: "În primii ani de viață, de la 1 la vârsta de 4 ani, viitorii bonsai sunt ținuți în ghivece pentru a li se rupe vârfurile de creștere și, în același timp, li se taie și o parte din rădăcină pentru a crea un echilibru și a-i menține la înălțimea aceea de mini-natură".
Acest tip de pomişori poate atinge şi vârsta de 200 de ani. Minii-arborii au fost recompensaţi cu premii sau au fost vânduţi la marile case de licitaţii ale lumii cu peste 100.000 de dolari...
"De la bonsaii azalee, care fac floare, la bonsaii pini, aceștia sunt cei mai ceruți, deosebiți, prin faptul că sunt tot timpul verzi. Avem și carpen, fag, arțar, glicină chiar....Sunt foarte frumoși, delicați, discreți și pun în evidență foarte bine un colț, o masă, un balcon, o terasă.
În bonsai, scopul artistic este de a expune esenţa naturii. Acest copăcel reflectă viziunea estetică, îndemanarea unui artist şi natura.
Unii compară mariajul cu energia unui bonsai, pentru că se regăseşte după ani şi ani.