Prin această decizie a fost menţinută sentinţa data, în primă instanţă, tot de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în 27 ianuarie.
Soţii Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ, trimişi în judecată în dosarul "Fraudă la referendum", au fost judecaţi separat de ceilalţi 73 de inculpaţi, prin procedura simplificată, după ce şi-au recunoscut vinovăţia.
Instanţa supremă i-a condamnat la câte un an şi patru luni de închisoare cu suspendare pe Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ şi le-a stabilit acestora un termen de încercare de trei ani şi patru luni.
Totodată, instanţa a dispus desfiinţarea parţială a listei electorale de la Secţia 105 Piatra Olt, judeţul Olt, de la referendumul din iulie 2012, şi a anulat de pe această listă opt voturi de la referendumul din 2012, care ar fi fost falsificate. Astfel, au fost desfiinţate: lista electorală suplimentară, pagina 2, poziţia 46, unde sunt menţionate datele de identificare ale lui Liuţă Raul Costache; lista electorală suplimentară - urna mobilă, pagina mobilă, poziţia 13, unde sunt menţionate datele Ginei Dobeanu; lista electorală suplimentară - urna mobilă pagina 2, poziţia 29 unde sunt datele Elisabetei Prodan; lista electorală suplimentară pagina 1, poziţia 16, unde sunt menţionate datele lui Daniel Piţigoi şi de pe aceeaşi pagină, poziţia 17, unde sunt datele Geaninei Piţigoi; lista electorală suplimentară pagina 1, poziţia 1 unde sunt datele lui Alin Florin Rad, lista electorală suplimentară pagina 1, poziţiile 24 şi 25, unde sunt datele despre Daniela şi Marinel Dumbravă.
Marius şi Simona Preduţ au fost obligaţi de către instanţă la plata unor cheltuieli judiciare către stat de 700 şi, respectiv, 800 de lei.
Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
