Astfel de thermopolium erau foarte frecvente şi populare în Roma Antică. Doar în Pompei existau aproximativ optzeci de astfel de structuri. Pompei, îngropat de un strat gros de cenușă vulcanică în urma erupţiei Vezuviului, în anul 79 d.H., este al doilea cel mai vizitat sit arheologic din Italia după Colosseum din Roma. Acesta a atras în 2019 aproape patru milioane de vizitatori. Doar o treime din acest sit, care se extinde în prezent pe 44 de hectare, nu departe de Napoli, a fost dezgropat de arheologi, relatează Agerpres.
A #Pompei scoperta straordinaria, riaffiora intatto il Termopolio della Regio V. Dai lapilli riemerge l’antica mensa con immagini tridimensionali di animali. Dagli Scavi nuovi importanti documenti per la ricerca. https://t.co/oAFTkQEdim / #MiBACT #pompeii @pompeii_sites pic.twitter.com/OQnS1jyoLT
— MiBACT (@_MiBACT) December 26, 2020
Blatul acoperit cu cenuşă vulcanică fusese parţial dezgropat în 2019, însă lucrările au fost extinse pentru a se conserva cât mai bine integritatea structurii, situată într-un cartier care la acea vreme era foarte frecventat, la intersecţia străzii Casa delle Nozze d`Argento (Casa Nunţii de Argint) şi Vicolo dei Balconi (Strada Balcoanelor).
Alături de fresca deja cunoscută, care înfăţişează o nereidă (nimfă a apelor) călare pe un căluţ de mare, cercetătorii au identificat picturi în culori vii reprezentând animale, în special păsări de curte şi raţe sălbatice, ce erau gătite şi servite, cu vin sau alte băuturi.
Resturile alimentare descoperite de arheologi în Pompei
Oamenii de ştiinţă au descoperit în spaţiile din structura mesei resturi alimentare, care ar putea oferi informaţii valoroase asupra obiceiurilor gastronomice din Pompei, din perioada erupţiei Vezuvului, în 79 e.n.
Un fragment de os de raţă, dar şi resturi de porc, de capră, peşte şi melci au fost găsite în vasele de teracotă. Mai multe ingrediente erau gătite laolaltă, într-un preparat asemănător cu paella.
Într-un dolium - vas de lut asemănător unui butoi - au găsite boabe de fasole zdrobite, care serveau la modificarea culorii şi gustului vinului.
"Pe lângă faptul că reprezintă o altă mărturie a vieţii de zi cu zi din Pompei, posibilităţile de analiză a acestui termopolium sunt excepţionale, pentru că pentru prima dată o zonă de acest tip a fost excavată în totalitate", a declarat Massimo Osanna, director general al Parcul Arheologic Pompei, citat într-un comunicat.
The Thermopolium of #RegioV, a bar in #Pompeii, complete with an image of a Nereid riding a sea-horse, had previously been partially excavated in 2019. It now emerges in its entirety, with rich decorative still life frescoes, food residues, animal bones & victims of the eruption. pic.twitter.com/OEqh2sbAmm
— Pompeii Sites (@pompeii_sites) December 26, 2020
Cine erau cei care serveau la „fast-food”-urile din Pompei
Amfore, un rezervor şi o fântână, precum şi oseminte umane, au fost descoperite în apropiere, inclusiv cele ale unui bărbat de circa 50 de ani.
"Taraba pare să fi fost închisă şi abandonată în grabă de proprietarii săi, dar este posibil ca cineva, posibil bărbatul mai în vârstă, să fi rămas şi să fi pierit în timpul primei faze a erupţiei, în urma prăbuşirii mansardei", a explicat Massimo Osanna într-un interviu acordat agenţiei Ansa.
Alte oseminte ar putea aparţine unui hoţ, sau unui fugar înfometat, "surprins de vaporii incandescenţi, ţinând în mână capacul vasului pe care tocmai îl deschisese", a adăugat el.
Pompei - orașul îngropat sub cenușa Vezuviului
Oraşul Pompei a fost ridicat de către osci (vechi trib italic), in secolul al i.Hr. Denumirea lui provine din cuvântul „pumpe”, care înseamnă in limba oscilor, „cinci”, fapt ce indică formarea urbei prin contopirea a cinci localitati. Impărţirea in cinci circumscripţii a rămas valabilă până in epoca romană. O altă teorie susţine că numele oraşului a provenit din cuvântul grecesc „pompe” (procesiune triumfală).
Despre data la care celebrul oraș a dispărut înghițit de cenușă, se știe că erupţia Vezuviului a început în ziua de 24 august a anului 79 şi a durat toată ziua şi toată noaptea. Această informaţie a fost găsită în manuscrisele lui Pliniu cel Tânăr.
Vulcanul a distrus atunci trei oraşe – Pompei, Herculaneum, Stabie, dar şi câteva localităţi mai mici.
Ruinele Pompeiului au fost descoperite intâmplător, la sfârşitul secolului al XVl-lea. Săpăturile arheologice au demonstrat că cele trei orașe distruse de Vezuviu s-au conservat aşa cum erau în momentul erupției.
Sub stratul de cenuşă, gros de câţiva metri, au fost descoperite case cu mobilier intact, oameni şi animale care n-au reuşit să se salveze. Puterea erupției a fost atât de mare, încât cenuşa a ajuns până în Egipt şi Siria.
Dintre cei 20 000 de locuitori, au murit în jur de 2.000 de oameni, rămăşiţele lor fiind găsite în clădiri, pe străzi, şi în afara oraşului. Majoritatea locuitorilor au reuşit însă să părăsească Pompeiul înaintea catastrofei.
