În opinia unui fost șef ISU, care a dorit să-și păstreze anonimatul, vorbim de lipsuri mari în ceea ce privește echipmentele de protecția pe care le-au purtat pompierii la fața locului, dar și de lipsa de experiență a celor care au intervenit în primă fază.
„La Crevedia au fost mai multe probleme: lipsa echipamentului de protecție, lipsa de experiență a personalului, dar și a șefilor.
Gândiți-vă că în primă fază, la fața locului au ajuns doi ofițeri, care, fără să aibă comandă, nu au știut exact ce trebuie făcut acolo.
Nu aveai cum să nu știi ce e acolo, când apelul la 112 a venit că acolo arde o cisternă cu GPL. Nu trebuie să te apropii de locul respectiv, în astfel de cazuri. Trebuie să stai departe până se termină exploziile.
Dacă te duceai la un depozit de armament care arde, ce făceai, te duceai acolo să te împuști singur? Stai cât mai departe și apoi intervii.
Roboții au ajuns abia la a doua explozie și a durat până au venit de la București.
Până atunci au fost pompierii cei care au intervenit, iar problema e că cei mai pregătiți în domeniul acesta nu au fost acolo”, a declarat, pentru Adevărul, fostul șef ISU.
„Și eu am avut incendii de petrol, dar una e să ardă petrolul, alta e să ardă GPL-ul. Iar pericolul mare nu e generat de o cisternă plină, ci de una goală. Și la Crevedia, explozia cea mai puternică a produs-o o cisternă goală, nu una plină.
Am avut, de exemplu, incendiu la o mașină de butelii, oamenii tranvazau dintr-una în alta în curte și a luat foc o casă la 300 de metri, pentru că a sărit butelia la o așa mare distanță.
În momentul când ajungi la locul intervenției, nu te bagi în gura lupului. Oamenii nu trebuiau băgați acolo, ci ținuți la distanță. Oamenii trebuiau evacuați de la început la distanță mare de către celelalte instituții ale MAI, care nu au făcut-o.
O sondă petrolieră se stinge și într-o lună de zile. Cum să stingi atât de repede o cisternă de GPL?”, mai spune sursa citată.
Zile întregi, pompierii au stropit cu apă o cisternă care era fisurată, de teama unei explozii.
„Datul cu apă pe cisternă e o măsură luată degeaba, atât timp cât nu mai ai o sursă ca să producă incendiul, nu mai e nevoie. Ceea ce a generat incendiul cred că este o neglijență a celor care transvazau gazul”, spune pompierul.
Un subiect intens dezbătut în mass-media a fost cel al echipării adecvate a pompierilor de la Crevedia. Faptul că pe rețelele sociale au apărut imagini cu căștile de protecție topite, efectiv, de suflul exploziei, i-a făcut pe mulți să spună că respectivele căști nu sunt de calitate. Mai mult, pare că salvatorii au fost acolo îmbrăcați total neadecvat.
„La temperaturile alea, sigur așa se întâmpla cu căștile, se topeau. Asta e. Pe vremea mea erau niște costume aluminizate, care se îmbrăcau la incendiile de produse petroliere. Nu știu dacă mai sunt folosite, erau de pe vremea lui Ceaușescu. Erau costume din azbest, folosite doar în cazuri d-astea grave, la incendii cu produse petroliere. Nu aveai cum se te arzi în alea, erai ca un robot. Nu știu de ce nu am avut costume d-astea la Crevedia.
Înainte erau împărțite mașinile clar: autospecială cu spumă care folosită numai la incendii de produse petroliere sau alte substanțe combustibile și echipamentul adecvat, autospeciala de pulbere și azot care avea 10.000 de kg de pulbere și tot așa.
E păcat că au fost răniți oamenii ăia. Nu putem spune că au fost trimiși la mieii la tăiere, pentru că pompierii își asumă un risc de fiecare dată, pentru că nu știi ce apare. La Crevedia nu s-a știut ce este în interior. Cineva a știut ce e în Colectiv? Nu.
La evenimentele de amploare nu se intervine haotic. Se concentrează forțele și în momentul când au ajuns toate cele 25 de autospeciale care au fost la Crevedia”, mai precizează fostul șef ISU.
Reacția ISU Dâmbovița
„Având în vedere că este în curs de cercetare toată intervenția, datele exacte vor fi comunicate ulterior. Este în curs de cercetare modul de interevenție și nu putem face precizări acum, atât timp cât este în curs de cercetare”, a precizat purtătorul de cuvânt al ISU Dâmbovița, Radu Popescu.
