Hamburgeri, pizza, cartofi prăjiţi şi băuturi acidulate. Sunt produse pe care unii copii le consumă regulat. Aşa au ajuns aproape un sfert dintre fetele de opt ani şi o treime dintre băieţii de aceeaşi vârstă să fie supraponderali sau obezi. Părinţii şi bunicii recunosc că atunci când vor să îi recompenseze pe copii pentru o notă bună îi duc la fast food.
"Mai ne răsfăţăm din când în când. Cartofi prăjiţi sunt nemaipomenit de delicioşi. Hamburgeri, da, da", a afirmat un copil.
Opt la sută dintre fetele de 15 ani au probleme cu greutatea şi 20 la sută dintre băieţi. La nivel european, 10 la sută dintre adolescente şi 17 la sută din băieţi sunt supraponderali sau obezi.
"Obezitatea poate fi considerată o epidemie. Mesele la ore fixe, trei mese principale, două gustări ar fi ideal. Alimentele ar trebui să fie diverse, să fie pus accentul pe legume, fructe", a afirmat Tudor Pop, medic gastroenterolog.
Unul din doi copii preferă să se joace la tabletă sau la calculator decât să facă mişcare. Unii copii cântăresc chiar şi 40 de kg la trei ani.
"Creşte riscul pentru acest copil să fie discriminat sau să fie tachinat la şcoală. Îl poate afecta pentru tot restul vieţii. Sunt adulţi de exemplu care au convingerea asta că nu se potrivesc într-un context sau că nu aparţin contextului ăsta pentru că tot timpul au fost excluşi", a explicat psihologul Bogdana Bursuc.
Copiii obezi devin adulţi obezi. Din cauza kilogramelor în plus, mulţi ajung să aibă probleme de sănătate.
"Obezii sunt predispuşi la diabet de tip 2, sunt predispuşi la hipertensiune arterială şi sunt predispuşi la boli cardiovasculare la o vârstă mai fragedă. Sunt catostrofice consecinţele", a afirmat Marin Burlea, preşedinte Societatea Română de Pediatrie.
În lume sunt 22 de milioane de copii obezi cu vârstă mai mică de cinci ani. În Uniunea Europeană, 14 milioane de copii sunt supraponderali şi numărul acestora creşte anual cu 400.000.
