După ce a primit un vot pozitiv în Senat în decembrie 2014, procedura insolventei persoanelor fizice a asimilat câteva amendamente la Camera Deputaților, printre care și cele referitoare la bunurile neurmăribile.
Bunurile neurmăribile sunt bunurile din averea debitorului care nu pot fi supuse valorificării în procedurile prevăzute de prezenta lege, întrucât sunt necesare asigurării unui nivel de trai rezonabil.
Sunt incluse în categoria bunurilor neurmăribile:
a) bunurile de uz personal sau casnic, inclusiv mobilierul, necesare debitorului şi familiei sale pentru un trai rezonabil, dar fără ca valoarea fiecăruia sa depăşească 5.000 lei;
b) obiectele de cult, dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel, dar fără ca valoarea fiecăruia sa depăşească 2.000 lei;
c) un vehicul, daca acesta este în mod indispensabil necesar debitorului si familiei sale inclusiv pentru deplasarea de la/către
locul de muncă şi care valorează cel mult 5.000 euro, iar costul dobândirii sale nu face obiectul unei creanţe împotriva averii
debitorului;
d) obiectele necesare, în mod rezonabil, debitorului ce suferă de un handicap sau persoanelor din întreţinerea sa aflate în această situaţie şi obiectele destinate îngrijirii bolnavilor;
e) alimentele necesare debitorului şi persoanelor aflate în întreţinerea sa pe durata desfăşurării procedurii;
f) bunurile care servesc la exercitarea ocupaţiei sau profesiei debitorului, în condiţiile art. 728 alin. (1) din Codul de procedură civilă;
g) inventarul agricol;
h) scrisorile, fotografiile şi tablourile personale sau de familie şi altele asemenea;
Potrivit deputatului PSD Ana Birchall, iniţiatorul proiectului privind insolvenţa persoanelor fizice, deputaţii din Comisia Juridică au aprobat mare parte din amendamentele făcute pe marginea acestei iniţiative.
"Proiectul privind insolventa persoanelor fizice, cel care se va vota miercuri, este al meu. Vreau sa va spun ca eu l-am depus si tot eu personal mi l-am amendat. Am propus ca rambursarea sa nu se faca sub control judiciar ci in cadrul unei Comisii de Insolventa. Consider de asemenea un succes ca, desi FMI cerea un termen de restructurare de 3 ani, am reusit sa impun ca termen 5 ani cu posibilitatea de prelungire cu inca un an. Proiectul meu nu este nici pro-debitori nici pro-creditori, cum erau altele depuse in Parlament. Eu sunt de partea celor de buna-credinta. Pentru cei de rea-credinta am prevazut sanctiuni extrem de dure!", a spus luni deputatul PSD potrivit HotNews.ro
Comisia juridica a Camerei Deputatilor a inceput, in februarie, dezbaterea acestui proiect de lege, dar a fost oprita dupa ce reprezentantii FMI au trimis o scrisoare in care isi exprimau ingrijorarea in legatura cu implementarea prevederilor.
"Proiectul de lege beneficiaza inclusiv de sustinerea partenerilor europeni, in ultima perioada am avut o serie de intalniri cu reprezentantii celor trei directii generale din Comisia Europeana, ma refer la Directia de justitie, afaceri economice si financiare din Comisia Europeana si membrii delegatiei FMI si ai BM si am primit asigurari si toti au apreciat ca proiectul meu de lege este unul echilibrat si este foarte necesar si sustinut ca sa fie adoptat in Romania", a adaugat Birchall.
Legea falimentului personal, în linie dreaptă
Potrivit proiectului, debitorul poate sa propuna un plan de rambursare care se poate intinde pana la 5 ani de zile cu posibilitatea de prelungire cu inca 1 an de zile si sa nu fie pus in fata executarilor silite sau a lichidarii bunurilor.
De asemenea se suspenda toate procedurile judiciare, se stopeaza orice acumulare de dobanzi sau penalitati dupa momentul initierii procedurii de insolventa, executarea silita este reglementata ca o masura care se aplica ca ultima solutie.
Deputatii din comisie au modificat titlul legii in procedura insolventei persoanelor fizice.
Procedura insolventei persoanelor fizice prevede că doar procedura de lichidare va ajunge în instanţă, restructurarea persoanelor fizice urmând să fie efectuată în baza unui plan şi a unei comisii de insolvenţă.
De ce sunt speriați bancherii de legea falimentului personal
Bancherii se tem că existența unei legi a falimentului personal i-ar face chiar și pe bunii platnici să o lase mai moale cu plata ratelor la bancă.
Asociația Română a Băncilor a estimat la sfârşitul lunii martie că impactul aplicării Legii insolvenței persoanelor fizice în România se ridică la circa 3,5 miliarde de lei, luând în calcul faptul că o parte dintre clienții buni platnici ar putea decide să nu mai plătească, așteptând "beneficiile" insolvenței, dar și costurile de logistică ale băncilor cu implementarea unei astfel de legi.
"Pe o abordare europeană, pe calculul pe care l-am făcut asupra insolvențelor persoanelor fizice la nivel european, a reieșit o sumă de aproximativ 3,5 miliarde de lei. Europenii au în această legislație și filtre prin care limitează eventualele excese în folosirea acestei legi. Pun și responsabilități pentru cei care beneficiază de actul de insolvență, ai obligații, dar și limitări în viitor. În unele țări 5 ani, în altele 10, nu mai poți să iei un credit dacă ai trecut printr-un proces de insolvență. Legislația europeană îi are în vedere numai pe cei de bună credință, care au ajuns în situația nefericită a insolvenței", a declarat la momentul respectiv Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației.
Oficialul ARB a atras atenția asupra faptului că "mirajul" acestei legi ar putea determina anumiți clienți, care până acum au fost buni platnici, să nu mai plătească, în așteptarea unei reduceri a sarcinii fiscale.
