Reîncarnarea este un subiect tabu, iar ideea reîncarnării este respinsă de către biserica creștină. Nici musulmanii nu cred în ideea reîncarnării. La fel ca și creștinii cred în viața de apoi, care se presupune, conform cărților sfinte, va veni în urma marii judecăți, urmând ca cei buni să ajungă în rai, iar cei păcătoși în iad.
Ce este reîncarnarea?
În schimb pentru hinduși, budiști și taoiști, reîncarnarea este baza filosofiei lor. Astfel că, Upanișadele, care pot fi considerate echivalentul bibliei în India, cuprinde învățături despre migrația sufletelor și despre efectul karmei. Conform acesteia, fiecare ființă își generează propriul destin datorită acțiunilor sale, iar fiecare existență va produce o karmă nouă care va fi baza viitoarei existențe. Și în biblie găsim noțiuni care seamănă cu cea a karmei. Spre exemplu prin expresia "Vei culege ceea ce semeni".
Această credință mai este împărtășită de către unele popoare din Africa, Oceanul Indian, indienii din America precum și de eschimoși și de aborigenii australieni. Aceștia din urmă sfărâmă oasele defuncților pentru a permite sufletului să părăsească vechiul trup, să călătorească și să se întoarcă într-un corp nou.
Vechii celți, saxonii și vikingii credeau, de asemenea, în reîncarnarea sufletului. Însăși împăratul Caesar afirma despre aceștia că principala lor credință este aceea că sufletul nu moare niciodată, ci trece în alt corp.
Druizii credeau că sufletul omului trece prin toate etapele, minerală, vegetală, animală și apoi se încarnează în ființă umană. Mai credeau că Pământul ar fi doar un loc de trecere către lumi superioare.
Înțelepții din Extremul Orient erau de părere că viața pe Pământ nu este decât o iluzie și că realitatea se află dincolo de încarnările noastre.
Superstiții și obiceiuri bizare care se practicau la români, din cele mai vechi timpuri
Cum priveau marii înțelepți reîncarnarea
De-a lungul istoriei, numeroși înțelepți au lăsat prin intermediul scrierilor dovezi și afirmații ale credinței lor în nemurirea și reîncarnarea sufletului.
Herodot, părintele istoriei spunea despre vechii egipteni că ar fi primii care ar fi spus că sufletul este nemuritor. Iar întregul proces de evoluție al trecerii sufletului prin toate stările succesive de viață ar dura 3.000 de ani.
De asemenea, Socrate susținea ideea reîncarnării și spunea: "Cei vii nu dau naștere decât unor morți, ceea ce însemnă că nou-născuții sunt suflete ce revin în lume ca urmare a reîncarnării după moartea acestora."
Platon în toate operele sale prezenta noțiunea de reminiscența vieților succesive. El susținea că sufletul nu moare niciodată, dar că acesta iese din viață, apoi intră iar, dar nu este niciodată distrus.
"Nimeni nu moare, decât în aparență"
O definiție foarte clară a reîncarnării a fost dată de către Appolonios din Tyana, el spunea: "Nimeni nu moare decât în aparență. De fapt, trecerea de la esență la substanță, iată ce numim noi naștere. Iar ceea ce numim moarte este, de fapt, trecerea de la substanță la esență."
Într-un articol publicat în Enciclopedia religiei și eticii, rabinul Moise Gaster scria că Magul Simon susținea că a cunoscut vieți anterioare. Sufletul său trecând prin numeroase corpuri înainte de a se numi Simon.
În cartea lui Simon benYochai, intitulată Zoharul sau Cartea Splendorilor, care este împărțită în cinci părți, una dintre ele numindu-se "Cartea migrației sufletului", spune despre sufletele care nu au atins toată perfecțiunea. "Trebuie să înceapă o a doua, a treia viață și așa mai departe, până când ajung la această condiție care le permite să se întoarcă la Dumnezeu."
Sfântul teolog și filozof Grigorie din Nisa spunea : "Este nevoie de natură pentru ca sufletul nemuritor să fie vindecat și purificat. Iar dacă nu a reușit în viața sa pământească, vindecarea se va face în viețile viitoare."
Pădurea din România care ascunde o rețea de tuneluri gigantice. Se spune că au peste 6000 de ani vechime
Filozofii Renașterii, despre reîncarnare
Marii filozofi ai Renașterii au făcut și ei referire la reîncarnare, printre ei aflându-se Paracelsus, Leonardo da Vinci și Giordano Bruno. Acesta din urmă a și demonstrat în manieră filozofică posibilitatea unui Univers infinit, populat de un număr infinit de lumi identice cu a noastră.
În accepțiunea lui Bruno, un suflet omenesc găsește întotdeauna un corp omenesc. El spunea: "Mișcarea către Unu constă în perfecționarea sufletului, în iluminarea sa treptată. Importanța drumului de parcurs se exprimă în necesitatea unei treceri repetate pe pământ. Peregrinările sufletului acoperă deci în mod necesar mai multe existențe."
Pentru teoriile sale, Giordano Bruno a fost condamnat de către inchiziție și ars pe rug.
Pe parcursul istoriei aceste idei au fost susținute și de către alți filozofi și gânditori remarcabili.
Frierdrich Nietzche în lucrarea sa Eterna Reîntoarcere a afirmat: "Doctrina mea este următoarea: trăiește în așa fel încât să îți dorești să trăiești din nou, ca și cum ar fi datoria ta, căci cu siguranță vei renaște."
Citește continuarea pe Almanah Online
