Articolul European Business Review (EBR) notează demisia lui Petre Tobă de la Ministerul de Interne și problemele legale ale altor oficiali din minister, dar în primul rând aduce aminte de raportul dur al Curții Europene de Conturi de anul trecut.
Raportul cu pricina, scrie EBR, a observat că România nu a îndeplinit condițiile cerute de legislația europeană în ceea ce privește licitațiile publice și a cerut Comisiei UE să impună penalizări financiare și să suspende plăți.
"Există de asemenea îngrijorări că în ciuda atitudinii presupus non-partizane a guvernului Dacian Cioloș, politicul s-ar putea amesteca în deciziile procurorilor și ale judecătorilor. Chiar săptămâna asta, trei lideri ai opoziției au apărut în fața procurorilor pentru a-și auzi acuzațiile, faptele fiind oglindite în presă", observă articolul publicat de revistă miercuri, 7 septembrie.
"De fapt, pentru un lider non-partizan, Cioloș pare foarte interesat de reputația personală. Săptămâna trecută, multe articole din presă au notat insistența lui de a zbura la clasa Economic și nu la Business, pentru o serie de întâlniri în Germania. Există suspiciuni că Cioloș speră să rămână la putere după alegerile din Decembrie", mai precizează EBR.
Articolul scris de jurnalistul Martin Banks amintește de solicitarea Asociației Magistraților privind demisia ministrului Justiției, Raluca Prună, dar și de nemulțumirile și protestele angajaților din Sănătate, ale transportatorilor sau ale fermierilor.
"Nici plecarea lui Ponta, nici eforturile DNA, care au dus la punerea sub acuzare a 1.250 de oficiali publici, inclusiv a unui premier nu au pus capăt problemelor. Într-adevăr, există îngrijorări că însăși lupta anticorupție este politizată", mai scrie EBR.
"Într-un moment în care România urmează să primească 30 de miliarde de euro fonduri UE în perioada 2014-2020, tot mai multe voci cer Bruxelles-ului să pună presoune pe București pentru a-și rezolva problemele. Țara a fost deseori desemnată drept exemplu al consecințelor extinderii grăbite a UE (...) Fondurile UE joacă un rol important în investițiile de care România are nevoie în agricultură, sănătate, infractructură și educație. Însă guvernul Cioloș - primul guvern integral tehnocrat din istoria României - a admis într-un memorandum controversat in iulie că nu va atrage cu mult peste 0% din fondurile europene în 2016".
