„Suntem foarte recunoscători Bulgariei pentru toate eforturile și sacrificiile pe care le face pentru a păstra frontierele externe ale UE și, prin urmare, ale Austriei”, a adăugat cancelarul austriac.
Austria spulberă orice speranță a românilor de a intra în Schengen în 2023 - De ce EXCLUDE Karl Nehammer aderarea României și Bulgariei
„În prezent, este imposibil pentru noi să luăm o decizie privind extinderea Schengen”, a declarat cancelarul austriac Karl Nehammer, într-o conferință de presă comună cu premierul bulgar Nikolai Denkov, la Viena, citat de televiziunea națională bulgară - BNT.
Europarlamentarul Victor Negrescu a prezentat și cele 4 scenarii pentu România, în funcție de poziția finală a Austriei
- România primește un vot pozitiv în luna decembrie și intră în Schengen;
- România primește un vot pozitiv în luna decembrie, dar cu perspectiva aderării în perioada ulterioară. În acest caz, fie aderarea se va face în două etape, fie se stabilește că aderarea efectivă se va face din ianuarie 2025, după perioada de alegeri;
- Se amână un vot în acest sens și se stabilește rediscutarea subiectului în anul 2024, ceea ce ar crea un blocaj, susține Negrescu;
- Intrarea României în Schengen este respinsă prin vot cu veto. Asta ar însemna un nou blocaj și s-ar putea lua în calcul ca România să acționeze în consecință, chiar prin atacarea deciziei la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a anunțat Victor Negrescu, potrivit HotNews.ro.
Poziția Austriei, exprimată foarte clar marți de cancelarul Karl Nehammer, la un an de la respingerea dură a aderării țării noastre în Schengen vine după asigurările din partea autorităților române că discuțiile pe această problemă continuă cu liderii austrieci. În același timp, premierul Marcel Ciolacu a anunțat în septembrie că România va ataca decizia Vienei la Curtea de Justiție a UE în cazul în care Austria va vota din nou împotriva aderării României în Schengen. Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a anunțat că Austria și-a schimbat atitudinea în legătură cu aderarea României la Schengen. Iar ministrul de Externe, Luminița Odobescu, a precizat că discuțiile cu Austria continuă în paralel cu dialogul partenerilor europeni ai României.
Declarațiile spulberă orice speranță pentru România de a intra în Schengen cât mai rapid după cei peste 11 ani de așteptare.
Bruxelles a cerut în repetate rânduri în ultimul an aderarea României ți Bulgariei în Spațiul Schengen. Lărgirea Schengen cu țara noastră și Bulgaria a fost respinsă în urmă cu un an, la Consiliul JAI din 8-9 decembrie 2022, prin votul negativ al Austriei, în cazul României, și al Olandei, ultima votând la pachet, fiind împotriva aderării Bulgariei. Parlamentul European a adoptat și o rezoluție În acelaşi timp, Croaţia a primit undă verde să adere la Schengen de la 1 ianuarie 2023.
Parlamentul European a cerut includerea României și Bulgariei în spațiul Schengen până la sfârșitul acestui an - 2023. Iar în Rezoluția adoptată de europarlamentari, aceștia invocă și compensații financiare acordate celor două țări pentru amânarea intrării în Spațiul Schengen. Documentul arată și că România și Bulgaria au suferit pierderi uriașe în cei peste 11 ani care au trecut de când erau respectate toate criteriile de aderare. Eurodeputații au cerut o estimare a costurilor de oportunitate şi a daunelor de mediu pe care România şi Bulgaria le-au suferit în ultimii 12 ani, cu începere din iunie 2011, din cauza „refuzului nejustificat” de admitere în spaţiul Schengen, şi încurajează Bruxelles să analizeze posibilităţi de compensare financiară.
Iar la Consiliul Schengen (JAI) din 8-9 iunie 2023, miniștrii de interne au decis că „va fi acordată o atenție sporită ridicării controalelor la frontierele cu Bulgaria și România în următorul ciclu 2023-2024”.