Africa de Nord este al doilea furnizor de gaze naturale al Europei după Rusia, fiind responsabilă pentru aproape 10% din cererea continentului în 2013. În schimb, grupul rus Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, însă în contextul crizei din Ucraina Europa vrea să-şi reducă dependenţa de Rusia prin diversificarea surselor de aprovizionare.
Algeria şi Libia ar putea să-şi reducă livrările spre Europa în următorii doi-trei ani din cauza instabilităţii politice, a lipsei investiţiilor şi renegocierii contractelor, a apreciat joi Carlo Malacarne, directorul general de la grupul italian Snam SpA, cel mai mare operator de transport al gazelor naturale din Europa. Reţeaua de gazoducte din Italia a Snam include şi punctele de intrare pentru gazele naturale provenite din Africa de Nord şi Rusia.
Potrivit grupului de lobby Eurogas, în 2013 Algeria a fost responsabilă pentru 8% din cererea de gaze a Europei, cu un punct mai puţin decât în 2012, în timp ce ponderea Libiei a rămas nemodificată la un procent. Comparativ, Rusia a acoperit 27% din cererea de gaze a Europei în 2013.
În ultimul său raport anual, Agenţia Internaţională a Energiei a avertizat că perspectiva generală pentru gazul natural din Africa de Nord s-a deteriorat, din cauza instabilităţii politice din Libia şi a progreselor lente în dezvoltarea de noi resurse în Algeria. De asemenea, IEA şi-a revizuit în scădere estimările privind producţia de gaz a Algeriei, până la 116 miliarde metri cubi în 2020, cu 20% mai puţin decât preconiza anul trecut. În anul 2013, Algeria a produs o cantitate de 81 miliarde metri cubi de gaze naturale.
În ceea ce priveşte cererea de gaze a Europei, IEA estimează că deşi este puţin probabil să revină la nivelul de vârf din 2010, scăderea producţiei interne va face ca ponderea gazelor importate să crească până la 83% din totalul gazelor consumate în anul 2040, de la 63% în 2013.
