Emil Hurezeanu s-a declarat uluit de faptul că teroriștii s-au putut plimba nestingheriți cu arme de calibru greu, cu explozive, în centrul unuia dintre cele mai supravegheate orașe ale Europei.
"Ceea ce s-a întâmplat este uluitor. Atentatorii au avut la dispoziție arme de calibru greu, cu explozive. S-au putut plimba, le-au putut folosi în inima unuia dintre cele mai supravegheate orașe ale Europei. Ce va urma după? Se vor închide granițele, cum s-a întâmplat în primele ore? Vor apărea controalele? Se va renunța la Spațiul Schengen? Va fi integrat episodul crizei refugiaților în situația mai amplă a dialogului dificil și a conflictului cultural între civilizații și religii? Deocamdată nu știm", a spus diplomatul român într-o emisiune TV.
Hurezeanu crede că, în astfel de situații dureroase, oamenii sunt solidari unii cu alții.
„Din 2001 încoace, de la marile atentate de la New York, Washington, există tendința normală între oameni care împărtășesc aceleași valori să se substituie unii altora în astfel de momente. Aș vrea să cred că vom reuși să ne simțim americani în septembrie 2001, acum – francezi. Să nu fim puși în situația să ne simțim germani sau români în viitorul apropiat în urma unor episoade asemănătoare. Suntem toți europeni și avem o platformă de acțiune comună. Sigur, se văd fisurile. Avem dușmani comuni și, între timp, au apărut și inamici comuni în interiorul cetății europene. E bine să rămânem, fiecare, așa cum suntem. Și, împreună, ca într-un stup, să contribuim la bunăstarea tuturor. Există efecte secundare care îi pun pe oamenii politici pe gânduri. Așa cum s-a întâmplat și după episodul de la București, de acum două săptămâni, se văd problemele, pericolele", a spus Emil Hurezeanu, potrivit digi24.ro.
Fostul jurnalist consideră că pericolul principal în acest moment este acela al unor clivaje și conflicte între cultura creștină și culturile invitate în spațiul european.
„Pericolul este ca un act cu aparențe de război – război asimetric, terorism, sunt foarte multe noile invenții terminologice care denumesc necunoscutul cu care suntem confruntați - pericolul este al unor clivaje între guvernanți și cetățeni, între țările UE, între cultura creștină – moștenitoarea patrimoniului greco-latino-iudaic – și culturile invitate - care intră prin reprezentanții lor în contact cu Europa, cu America și în care unii văd surse de pericol. Aici, lucrurile nu vor putea fi rezolvate nici politic și nici polițienesc. Lucrurile trebuie tematizate de către elite, într-o conversație intelectuală, cu mare adresă și accesibilitate cetățenească", a mai spus ambasadorul român la Berlin.
