Testele realizate pe un grup de 216 bebeluşi în vârstă de până la 12 luni au arătat că aceştia erau incapabili să îşi amintească noile cunoştinţe învăţate pe parcursul unei zile dacă nu dormeau suficient de mult la scurt timp după dobândirea informaţiilor.
Cercetătorii britanici şi cei germani sugerează că cea mai bună perioadă pentru învăţarea unor lucruri noi este intervalul de dinainte de somn. Ei au subliniat, de asemenea, importanţa lecturii înainte de a merge la culcare.
De asemenea, experţii consideră că somnul ar fi mult mai important în primii ani de viaţă decât la celelalte vârste.
Oamenii îşi petrec cea mai mare parte a vieţii de bebeluş dormind, iar somnul lor este mai îndelungat decât în oricare altă perioadă a vieţii.
Cu toate acestea, autorii studiului spun că "surprinzător de puţine lucruri" sunt cunoscute despre rolul pe care somnul îl are în primii ani de viaţă.
Ei i-au învăţat pe bebeluşii participanţi la studiu - cu vârste cuprinse între 6 şi 12 luni - trei lucruri noi care implicau jocuri cu marionete.
Jumătate dintre bebeluşi au dormit patru ore după ce au învăţat acele jocuri, iar ceilalţi fie nu au dormit deloc după aceea, fie au dormit mai puţin de 30 de minute.
În ziua următoare, bebeluşii au fost încurajaţi să repete ceea ce fuseseră învăţaţi.
Rezultatele acestui studiu, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, au arătat că sintagma "să dormi ca un bebeluş" este vitală în procesul de învăţare.
În medie, 50% dintre acţiunile învăţate au putut fi repetate dacă bebeluşii au avut parte de un somn substanţial după dobândirea acelor cunoştinţe noi.
În schimb, niciuna dintre acţiuni nu a putut fi repetată în grupul bebeluşilor care nu au dormit deloc sau au dormit foarte puţin.
Un studiu publicat anul trecut a relatat mecanismele de formare a memoriei în timpul somnului. Potrivit acelei cercetări, noi conexiuni între celulele din creier se formează în timpul somnului.
Oamenii de ştiinţă au devenit în ultimii ani tot mai mult interesaţi şi de secretele somnului şi ale memoriei la cealaltă extremă a vieţii, la vârsta a treia.
Cele două procese - învăţare şi memorare - merg mână în mână la vârstnici şi stau la baza unor maladii neurodegenerative, precum demenţa.
Experţii sunt de părere că o durată mai mare de somn la vârsta a treia ar putea să încetinească procesul de degradare a memoriei.
