Potrivit raportului ESCWA, sărăcia extremă afectează aproximativ 23% din populația Libanului, față de 8% în 2019.
Criza economică, politică și cea de sănătate, generată de pandemia de coronavirus, s-au adâncit după explozia care a ucis peste 180 de oameni și a rănit 6.000. 300.000 de oameni au rămas fără locuințe, deflagrația provocând pagube masive în cea mai mare parte a capitalei libaneze.
OCHA, Agenția Umanitară a ONU, estimează că peste 70.000 de libanezi și-au pierdut și locurile de muncă în urma exploziei. Față de anul trecut, clasa de mjloc din țară a scăzut la sub 40%, de la 57%. În acest context, ONU atrage atenția asupra riscului ridicat al exodului. Nemulțumiți de efectele prăbușirii monedei locale și de deteriorarea serviciilor publice, tot ma mulți libanezi pleacă în străinătate pentru un nivel de trai mai bun, notează Mediafax.
Recent, autoritățile au prelungit starea de urgență cu o lună, până pe 18 septembrie. Explozia a contribuit și la răspândirea virusului Sars-Cov-2. De vineri, autoritățile au anunțat că țara va reintra în carantină. Bilanțul epidemiei a ajuns la 10.347 cazuri de contaminare și 109 decese. Față de ziua precedentă, cazurile noi au crescut cu 589.
În ancheta privind cauzele exploziei au fost arestate peste 17 persoane, printre care și șeful vămii din port. Potrivit anchetatorilor, de peste șase ani, în port au fost stocate fără măsuri de precauție 2.750 de tone de nitrat de amoniu, care au provocat explozia. Pe fondul protestelor masive faţă de situaţia economică şi socială, guvernul din Liban a demisionat.
