Helen Boaden şi-a înaintat demisia vineri, la ora 09.00. The Independent a publicat vineri un extras al discursului pe care jurnalista îl va susţine, după-amiază, la Prix Italia festival în Lampedusa.
”În această dimineaţă i-am trimis un e-mail directorului general al BBC, Tony Hall, pentru a-l înştiinţa că am decis să părăsesc corporaţia după 34 de ani. Am discutat cu Tony despre asta în ultimele luni, aşadar nu a fost o supriză pentru niciunul dintre noi, dar mărturisesc că luând, în sfârşit, această decizie, spunând asta în public pentru prima dată mi se pare ciudat”, scrie Boaden.
Ea vorbeşte despre lumea radioului, cu care lua contact în urmă cu peste trei decenii, de nerecunoscut astăzi. ”Era o lume a certitudiniilor”, spune directoarea demisionară, care a pornit în BBC ca producător al Radio Leeds.
”Jurnalismul însemna atunci ziare, radio şi televiziune - toate erau separate şi se priveau cu un oarecare grad de suspiciune. Radiodistribuţia, acasă şi în Europa, era dominată de corporaţii ale serviciilor publice, care erau în general bine fondate şi acceptate, fără semne de întrebare, ca o forţă a binelui şi sursă a informaţiei independente pe un continent doritor să îşi înveţe lecţia celui de-Al Doilea Război Mondial”.
Helen Boaden mai spune că Războiul Rece a fost primul factor care a dus la schimbarea mass-media. ”E greu de găsit consensul politic”, a adăugat ea, iar certitudinile au dispărut. ”Serviciile publice de radio şi televiziune, care odată deţineau controlul, acum sunt puse la zid şi au de-a face cu o competiţie violentă. Ca jurnalişti, trăim în epoca instant-news şi a înregistrărilor digitale. Mulţumită tehnologiei digitale, putem transmite mai mult şi mult mai uşor, din aproape orice colţ al lumii”, adaugă Boaden.
În acelaşi discurs, ea aminteşte parcursul carierei sale. ”Ca să fiu sinceră, mă îngrijorează direcţia în care ne îndreptăm. Prin «noi» mă refer la profesia mea, a noastră- media, în general - nu BBC, în particular. Pare că media se grăbeşte, în loc să stea bine pe picioare”.
Ştirile de televiziune, de exemplu, au tendinţa de a vedea lucrurile pe bucăţi, mai spune jurnalista. ”Totul se transmite rapid şi fluent, dar într-un timp limitat, înainte de a se trece la alt subiect (...) Facem noi, media, astăzi suficient pentru a explica şi cerceta? Sau suntem prea ocupaţi să trecem la următorul lucru, subjugaţi de ritmul ştirilor?”
”Radioul ar trebui să fie încurajat să supravieţuiască şi să înflorească, indiferent pe ce platformă poate fi auzit”, mai declară ea, adăugând că audienţa posturilor BBC a ajuns la 66 de milioane de ascultători.
Oricum am distribui jurnalismul, el nu există într-un vid. ”Toate dispozitivele media, indiferent de care este platforma pe care activează, sau dacă sunt servicii publice ori comerciale, luptă pentru atenţie (...) Putem vedea consecințele unuia dintre cele mai importante subiecte ale vremurilor noastre, mişcarea migraţională în Europa. Conflictul din Siria continuă să fie, de departe, cel mai mare factor al acestei migraţii. Dar violenţele din Afganistan şi Irak, abuzurile din Eritrea şi sărăcia din Kosovo îi îndeamnă, de asemenea, pe oameni să caute noi vieţi în alte părţi”.
Este o catastrofă umană imensă, mai spune Boaden. ”În Europa, migranţii au fost văzuţi, iniţial, ca victime care au nevoie de ajutor. Acum, ei sunt, în anumite cazuri, răufăcători. Sunt învinovăţiţi pentru propria soartă”, mai afirmă ea, trecând în revistă câteva dintre titlurile apărute în ziarele de pe continent.
”Dacă urmăreşti canale de ştiri din lume, timp de 24 de ore, poţi observa că au mai multe în comun decât diferenţe. Unele posturi, precum Russia Today, nu se feresc deloc să-şi arate partizanatul şi asta a cauzat schimbarea jurnalismului”, mai spune Hele Boaden.
Există peste un miliard de site-uri în lume, iar motoarele de căutare ca Google şi Bing oferă rezultate în miimi de secundă - ”Au fost folosite pentru a crea muzică, a scrie şi a împărtăşi arta şi au fost folosite pentru a genera ştiri”.
”Mesajul meu este: Discenământul uman contează. Ar trebui să-l aplicăm mai des?”, este întrebarea jurnalistei care spune că serviciul public de radio s-ar putea să nu mai fie cel mai mare ”jucător” de pe piaţă, dar pentru ea rămâne cel mai bun. ”A meritat întodeauna să lupt pentru el”, adaugă Helen Boaden în finalul discursului său.
Helen Boaden, în vârstă de 60 de ani, a condus BBC Radio din 2013, care cuprinde posturile BBC Radio 1, 2, 3, 4 şi staţiile digitale 6 Music, 1Xtra, Radio 4 Extra şi Asian Network. Înainte de asta, ea a condus departamentul de ştiri al reţelei timp de şapte ani. Helen Boaden şi-a început cariera jurnalistică la un post de radio studenţesc al Universităţii din Sussex şi a obţinut licenţa în jurnalism de radio la London College of Printing, înainte de a se alătura echipei BBC, în 1983, ca producător de ştiri.
