Economia Greciei a reintrat în recesiune în primul trimestru din 2015, înregistrând un declin de 0,2%, după o scădere de 0,4% în precedentele trei luni, a anunțat vineri Oficiul elen de Statistică (ELSTAT), confirmând estimarea preliminară de la începutul acestei luni.
În 2014, economia a ieșit din recesiunea care a durat șase ani, înregistrând un avans de 0,8%, dar turbulențele din ultimele luni au afectat evoluția PIB-ului.
În aceste zile, Atena încearcă să încheie un acord cu creditorii săi pentru a obține deblocarea unei noi tranșe de împrumut și a evita falimentul.
În ritm anual, PIB-ul Greciei a crescut cu 0,4% în primul trimestru din 2015, o încetinire față de avansul de 1,3% din ultimele trei luni ale anului trecut, potrivit Agerpres.
Miercuri seară, premierul elen Alexis Tsipras a anunțat că Grecia este aproape de a ajunge la un acord cu creditorii săi, UE și FMI, care va permite deblocarea unei tranșe de 7,2 miliarde de euro, bani necesari pentru ca Grecia să nu intre în faliment.
Declarațiile lui Tsipras au fost contrazise, însă, de ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schaeuble, potrivit căruia nu s-au înregistrat progrese semnificative în discuțiile dintre cele două părți.
Pericol pentru zona euro fără un acord rapid cu Grecia: "Există riscul de contagiune"
Riscul de contagiune în zona euro este tot mai mare, în lipsa unui acord rapid între Guvernul de la Atena și partenerii internaționali FMI-CE, informează Bloomberg.
De asemenea, stabilitatea financiară a zonei euro este pusă la încercare de tergiversarea găsirii unei soluții în cazul împrumutului acordat Greciei.
Creşterea economică modestă, criza din Grecia şi majorarea preţurilor activelor reprezintă principalele riscuri la adresa stabilităţii financiare a zonei euro, a estimat joi Banca Centrală Europeană, în Raportul de stabilitate financiară, transmit AFP şi Reuters.
'În pofida semnelor de îmbunătăţire a condiţiilor financiare, riscul ca ritmul de creştere să rămână în continuare scăzut reprezintă o provocare pentru stabilitatea financiară a zonei euro', avertizează instituţia cu sediul la Frankfurt.
De asemenea, BCE a subliniat că expansiunea sectorului bancar din umbră şi profiturile reduse înregistrate de bănci şi asiguratori, pe fondul ratelor scăzute ale dobânzilor, sunt alte riscuri pentru cele 19 state din uniunea monetară.
'Presiunea sistemică în zona euro a rămas scăzută în ultimele şase luni, ceea ce demonstrează că măsurile adoptate de BCE încep să-şi facă efectul', a afirmat vicepreşedintele BCE, Vitor Constancio, citat de Agerpres.
De asemenea, BCE şi-a exprimat temerile privind lipsa unui acord cu Grecia, care ar putea duce la majorarea costurilor de împrumut ale altor state din zona euro, în special pentru cele de la periferie (Italia, Spania).
Băncile elene au devenit vulnerabile din cauza incertitudinilor privind viitorul ţării în zona euro şi s-au confruntat cu retrageri substanţiale din depozite, cu lipsa accesului pe pieţele financiare şi cu deteriorarea calităţii activelor lor, avertizează BCE.
Grecia: Ieșirile din depozitele băncilor s-au accelerat la cinci miliarde de euro, în aprilie
În ianuarie și februarie, ieșirile din depozite s-au ridicat la 12,25 miliarde de euro și, respectiv, 7,57 miliarde de euro în februarie.
"Ultima săptămână din mai a fost mult mai dificilă comparativ cu precedenta, ieșirile zilnice de numerar ajungând la 200-300 milioane de euro', susțin sursele.
Accelerarea retragerilor a fost provocată și de speculațiile privind introducerea unor restricții asupra mișcărilor de capital. Purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Atena a dezmințit un astfel de scenariu.
Din cauza temerilor privind ieșirea Greciei din zona euro (Grexit), persoanele fizice și juridice și-au retras banii din bănci, înregistrându-se în februarie cel mai scăzut nivel al depozitelor bancare din 2005, ceea ce a forțat băncile elene să devină dependente de finanțarea de urgență (ELA) de la Banca Centrală a Greciei.
