Datele preliminare publicate vineri de Eurostat arată că rata anuală a inflaţiei în zona euro s-a situat luna trecută la 2,6%, în scădere de la 2,8% în ianuarie, deşi analiştii se aşteptau la un nivel de 2,5% în februarie. Inflaţia este acum mult sub nivelul de vârf de 10,6% înregistrat în octombrie 2022, şi se îndreaptă spre ţinta BCE de 2%.
Ritmul de creştere a preţurilor la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări continuă să rămână unul ridicat (4% în februarie, după un avans de 5,6% luna precedentă), urmat de preţurile la servicii (creştere de 3,9% în februarie, faţă de 4% în ianuarie) şi produse industriale (1,6% în februarie comparativ cu 2% luna precedentă). În schimb, preţurile la energie au scăzut cu 3,7% (după un recul de 6,1% în ianuarie), a zecea lună de declin consecutiv.
Inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, s-a redus la 3,1% în februarie, de la 3,3% luna precedentă, în timp ce analiştii se aşteptau luna trecută la o scădere până la 3%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În ianuarie, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut până la 3,1%, de la 3,4% în decembrie, însă în România rata anuală a inflaţiei a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar şi în creştere faţă de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%), urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%
