"Aceasta forma de invatamant a produs chiar pagube. Problema noastra a fost cum sa le minimizam prin aceste formule alternative. Copii simt nevoia sa se intoarca la scoala", a aratat fostul ministru.
Ea a cerut sa se faca insa o distinctie clara intre mediul universitar si cel preuniversitar, cel dintai avand anumite avantaje ca urmare a autonomiei univeristatilor. "In cazul mediului universitar, care are atonomie proprie, aici au stabilit inca din prima zi ce au de facut, inca dinainte de ordonatele militare. Recurgand la resursele pe care le au, universitatile au gasit formule, au folosit platforme, cum e platforma Teams, unde ne auzeam in timp real. Am putut sa inregistram in format scris curusurile. Aici au existat alternative. Pentru ei a fost mult mai usor", a spus Andronescu.
In opinia sa, dezvoltarea autonomiei in cadrul invatamantului preuniversitar ar trebuie sa fie "prima masura viitoare" pe care sa o ia in calcul autoritatile din domeniu pentru ca "autonomai vine si cu un grad de responsabilizare".
Fostul ministru sustine ca a observat trei situatii distincte in aceasta perioada de criza COVID-19 si invatamant online, respectiv scolile care au gasit formule imediate de functionare astfel incat copii sa fie cat mai putin afectati in aceasta perioada. "E o categorie a celor cu pierderi minimale", a spus Andronescu.
O alta categorie vizeaza scolile care pana nu li s-a spus ca este obligatoriu formula de invatamant online, nu au facut nimic. Iar ultima categorie este a scolilor care nu au avut deloc acces la tehnologie.
"Ministerul Educatiei trebuie sa vina cu precizari foarte clare in functie de categoriile de mai sus", a aratat Ecaterina Andronescu.
Potrivit unor cifre aparute in media, 40% dintre elevi nu au avut acces la invatamantul online de la debutul starii de urgenta si pana in prezent. Ecaterina Andronescu sustine insa ca cifrele ar fi chiar mai mari de atat.
