O sinteză din studiul INS şi comentarii pe marginea datelor găsiţi pe VoxPublica. Un fragment:
Rata sărăciei relative a fost în anul 2015 de 25,4%. În valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate a fost de 5050 mii persoane.
Numărul persoanelor sărace a crescut din 2012-2015, perioadă de creştere economică, perioadă în care mai toţi politicienii s-au declarat luptători pentru cauze sociale. .
Pe întreaga perioadă analizată, cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat în rândul copiilor şi tinerilor în vârstă de până la 18 ani, aproape două cincimi dintre aceştia s-au aflat sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulţilor, (creṣterea în 2015 faṭă de 2012 a fost de 4,8 puncte procentuale). Starea de sărăcie în această perioadă s-a accentuat puternic şi la tinerii cu vârste între 18-24 ani (diferenṭa faṭă de începutul perioadei a fost de 5,6 puncte procentuale), în 2015 ajungând să afecteze mai mult de o treime dintre ei.
În perioada 2012-2015, evoluţia riscului de sărăcie la persoanele ocupate a fost relativ uniformă (sub 20%). Riscul de sărăcie al persoanelor neocupate însă s-a accentuat pe întreaga perioadă analizată, în special la alte persoane inactive (cu 5 puncte procentuale) şi şomeri (cu 3 puncte procentuale).
În perioada 2012-2015, se observă o deteriorare a situaţiei materiale a gospodăriilor cu copii dependenţi, rata sărăciei la această categorie crescând în anul 2015 cu aproape 3 puncte procentuale faţă de 2012. O creştere vertiginoasă a ratei sărăciei de-a lungul acestei perioade s-a înregistrat în cadrul gospodăriilor formate din 2 adulţi cu 3 sau mai mulţi copii dependenţi – de 12 puncte procentuale – valoarea ratei în ultimul an ajungând să fie mai mult decât dublă în rândul acestora comparativ cu celelalte tipuri de gospodării cu copii dependenţi. Creşteri importante ale ratei s-au remarcat şi la familiile monoparentale – de peste 6 puncte procentuale, dar ṣi la cei cu 3 sau mai mulţi adulţi cu copii dependenţi – de 2,5 puncte procentuale. O notă aparte s-a observat la familiile cu 2 adulţi cu 1 copil dependent, unde rata sărăciei acoborât constant pe această perioadă, cu 2,3 procente, iar la familiile cu 2 adulţi cu 2 copii dependenṭi în 2015 a avut aceeaṣi valoare ca în 2012.Rata sărăciei, comparaţie cu UE:
Inegalitate. Indicele inegalităţii veniturilorÎn România inegalitatea veniturilor este superioară mediei pe ansamblul Uniunii Europeane. În anul 2014, cei mai bogaţi 20% dintre cetăţenii Uniunii Europene au realizat venituri de 5 ori mai mari decât cei mai săraci 20%. Cele mai mici ecarturi între veniturile persoanelor bogate şi cele sărace s-au înregistrat în Cehia (3,5), Finlanda (3,6), Slovenia (3,7), Belgia ṣi Olanda (3,8 fiecare), Slovacia ṣi Suedia (3,9 fiecare) iar cele mai mari în România (7,2), Bulgaria şi Spania (6,8 fiecare), Estonia, Grecia şi Letonia (6,5 fiecare). Statele care au valori reduse ale indicelui inegalităţii veniturilor prezintă şi rate de sărăcie mult inferioare mediei europene.