Dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. Fostul ministru al Mediului, Attila Korodi, interceptat

Potrivit surselor citate, din documentele DNA de la dosar rezultă că procurorii au cerut unui judecător de drepturi şi libertăţi de la instanţa supremă, în septembrie 2014, "autorizarea, cu titlu provizoriu, pentru două zile, a interceptării şi înregistrării convorbirilor, comunicărilor şi mesageriei vocale efectuate prin telefon, precum şi localizarea prin mijloace tehnice a lui Jănică Poenaru", inculpat în dosar.

Tot atunci ar fi fost autorizată supravegherea video, audio sau prin fotografiere, pe o durată de 48 de ore, în intervalul menţionat, a lui Attila Korodi.

Câteva zile mai târziu, procurorii DNA au revenit şi au cerut magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie "autorizarea, timp de 16 zile, a interceptărilor, înregistrărilor şi localizării convorbirilor şi a comunicărilor telefonice avute de Poenaru, Hrebenciuc, Mătăşel, Kadas, Octavian şi Korodi, precum şi supravegherea audio-video sau prin fotografiere a lui Poenaru şi Korodi".

Potrivit aceloraşi surse, interceptarea fostului ministru al Mediului s-a întins şi pe parcursul lunii octombrie, fără a se face menţiuni despre aspecte din discuţiile avute de Korodi.

Sursele citate au precizat că interceptarea lui Attila Korodi ar fi fost justificată prin faptul că acesta a fost apelat telefonic de unul dintre inculpaţii din dosar, care a aflat miza afacerii legate de retrocedări de păduri şi a încercat să apeleze la cunoştinţele pe care le avea.

"În cadrul acestui din urmă grup, format din Iacob Sorin Ioan, Kadas Iosif şi Mătăşel Ioan, rolurile sunt împărţite astfel: Iacob Sorin Ioan este specialist în terenuri forestiere şi finanţator al grupului, Mătăşel Ioan este specialist în terenuri agricole, iar Kadas Iosif are foarte multe conexiuni în lumea masonilor şi printre cei mai importanţi oameni politici din UDMR (Laszlo Borbely, Verestoy Attila, Kovacs Attila, Attila Korodi etc). Din dorinţa de a nu pierde oportunitatea unui câştig mare de bani, fiecare dintre membrii grupului a încercat să-şi aducă contribuţia, apelând de urgenţă la toate cunoştinţele posibile", au arătat procurorii DNA în rechizitoriul din dosarul retrocedării ilegale de păduri.

În acelaşi document, anchetatorii redau şi interceptarea unei discuţii din 28 august 2014, între Kadas şi Korodi, precum şi o serie de mesaje ulterioare discuţiei:

"M: Alo?
Kadas (K): Cu respect, domnule ministru. KADAS sunt, de la Braşov. Acum sunt în Hanovra...
M: Bună ziua. Vă rog...
K: Aş dori... am o rugăminte... Aţi putea să primiţi doi prieteni... am eu o treabă şi să vă spună dumneavoastră...
M: Prea curând, nu... Luni.
K: Deci nu prea curând... A, deci şi dumneavoastră sunteţi plecat. Ok. Păi concediu plăcut în continuare şi dumneavoastră...
M: Mulţumesc.
K: Cu respect! La revedere!
(...)
Bună dimineaţa. Domnule Ministru. Dacă treceţi prin Braşov vă rog să-mi spuneţi ca să ne întâlnim pentru 3 minute. Kadas Joska
(...)
Sunt în Bucureşti deja
(...)
Mulţumesc. Eventual când vă veţi întoarce? Pot spera?
(...)
În principiu miercuri
(...)
Mulţumesc. Pot să vă trimit un sms miercuri dimineaţă în jurul orei 9AM?
(...)
Da ".

Procurorii au mai arătat în documentul citat că relevantă printre încercările lui Kadas de a face tot posibilul pentru a înlesni întâlnirea grupului cu Adam Crăciunescu este discuţia telefonică din 27 august 2014 cu Attila Kovacs, preşedintele UDMR filiala Braşov

"Kadas (K): Alo? Alo?
Kovacs (A): Da.
K:Servus, domnule preşedinte. Şi tu eşti în concediu ?
A: Nu. Te rog...
K: JOSKA sunt. Fii atent un pic... Cum se numeşte domnul acela care e din partea noastră numit la Ministerul Pădurilor? Din partea UDMR-ului...
A: Cine?
K: Ăla care e la păduri...
A: Unde?
K:În Bucureşti, la minister. Secretar de stat.
A: A!... Ăăă... PASZTOR.
K: PASZTOR? Şi îl cunoşti pe tip?
A: Nu în mod deosebit.
K: Bine, ok...
A: Dar, na... De ce, vrei să vorbeşti ceva cu el?
K: Eu sunt în Hanovra, dar oamenii mei sunt acolo, în Bucureşti şi ar fi vrut... KORODI ne-a recomandat pe cineva, dar ăla e bolnav. L-am sunat acum pe KORODI, dar nu poate să vorbească cu altcineva, că e plecat acum şi nu vrea să vorbească cu PASZTOR. Şi ăla e secretar de stat... Şi mă gândeam dacă poţi tu să vorbeşti cu el, să-i primească pe oamenii mei. E vorba doar de o semnătură.
A: Păi pot să vorbesc cu el. Încerc să-l sun, să văd dacă...
K:Şi mă suni înapoi dacă?...
A: Da. Da.
K: Mulţumesc frumos, ATTILA. Hello, servus! Numai bine".

Sursele citate au precizat că, la finalizarea acestei anchete, Attila Korodi are calitate de martor în caz şi a fost audiat de procurorii anticorupţie, urmând să fie citat şi la instanţă, pe parcursul procesului.

În dosarul retrocedării ilegale de păduri au fost trimişi în judecată fostul deputat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, deputatul Ioan Adam, senatorul Tudor Chiuariu şi alte 13 persoane.

În cauză vor fi judecaţi Gheorghe Paltin Sturdza, beneficiarul a peste 43.000 de hectare de pădure din judeţul Bacău, judecătorul Lorand Andras Ordog de la Tribunalul Covasna, şeful Romsilva, Adam Crăciunescu, judecătoarea Anca Roxana Adam de la Tribunalul Braşov, soţia lui Ioan Adam, Dan Costin Bengescu, Iosif Kadas, Sorin Ion Iacob, Jănică Poenaru, Ioan Gheorghe Varga, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Mătăşel, Rodica Gabriela Zaharia şi Iulian Durlan.

Părţi civile în dosar sunt statul român, prin Ministerul Finanţelor, şi persoana fizică Alina Suciu.

Potrivit anchetatorilor, Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza şi Dan Costin Bengescu sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional prin care urmăreau să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea funcţiilor.

Dosarul vizează retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în judeţul Bacău, în baza unor decizii ilegale ale unor judecători, cu implicarea unor parlamentari, pentru obţinerea ilegală a unor sume mari de bani. Grupul infracţional ar fi folosit inclusiv firme off-shore pentru a ascunde provenienţa banilor. Păgubită în acest caz este Romsilva, care a pierdut aproape 304 milioane de euro după ce Sturdza a reuşit să intre în posesia celor peste 43.000 de hectare de pădure.