Liviu Dragnea s-a prezentat în fața magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție luni dimineață, la ora 9.00, pentru judecarea primului termen în dosarul “Fraudă la referendum”, dosar în care mai sunt acuzați alți 70 de inculpați.
Completul de cinci judecători care se ocupă, astăzi, de acest caz este format din președintele ÎCCJ, Livia Stanciu, Angela Dragne, Mera Luciana, Luminița Zglimbea, Francisca Vasile.
Președintele interimar al PSD a fost condamnat, pe 15 mai, de instanța supremă la un an de închisoare cu suspendare pentru fraudă la referendumul din 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu. Dragnea este acuzat de săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au contestat decizia instanței supreme, susținând că pedeapsa primită de Liviu Dragnea, de un an de închisoare cu suspendare, este una simbolică, prea mică pentru gravitatea faptelor sale și au cerut magistraților o pedeapsă "în cuantum concordant gravităţii faptelor".
"Concluzia logică ce se desprinde din întregul material probator, a reţinut Instanţa Supremă de fond, este aceea că inculpatul Liviu Dragnea, în calitatea sa de coordonator al campaniei electorale, a fost cel care a dispus trimiterea mesajelor către coordonatorii judeţeni, acestea reprezentând solicitări de acţiuni efective de natură a îmbunătăţi procentul de prezenţă la vot. De asemenea, şi modul imperativ de formulare a mesajului exclude varianta ca el să fi provenit de la o altă persoană: «Veţi primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmaţi cu stricteţe instrucţiunile».Aşa fiind, Înalta Curte, prin reţinerea vinovăţiei inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu pentru transmiterea mesajelor mai sus arătate, a sancţionat folosirea de mijloace ilicite în acest scop, ce au transformat un demers legal într-unul contrar legii, dar că această faptă are un pericol social redus", se arată în motivare.
Astfel, DNA susține că magistrații nu au apreciat corect pericolul faptei comise de Liviu Dragnea și că nu au ținut cont de "modul umilitor în care acesta a tratat electoratul".
