Dosarul în care ANAF cere instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor familiei lui Klaus Iohannis are ca prim termen ziua de joi, 22 ianuarie, la Curtea de Apel Alba Iulia, și vine după ce ANAF a contestat decizia Tribunalului Sibiu de respingere a propunerii Fiscului.
Fiscul anunţa, în luna noiembrie a anului trecut, că a înregistrat, în numele statului român, la Tribunalul Sibiu, o acţiune prin care solicita ca fostul preşedinte Klaus Iohannis să fie obligat să achite despăgubirile pentru lipsa de folosinţă a cotei de jumătate dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu. Fiscul a mai cerut instanţei instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor acestuia şi a familiei sale, pentru a se garanta recuperarea sumelor cuvenite statului, în condiţiile în care pârâţii au refuzat să plătească de bunăvoie.
”Statul Român, prin DGRFP Braşov, a înregistrat la instanţa competentă o acţiune prin care solicită obligarea unui fost preşedinte al României la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a cotei de 1/2 dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu. Acţiunea reprezintă o continuare a demersurilor pe care ANAF le-a întreprins pentru recunoaşterea dreptului de proprietate a Statului şi recuperarea despăgubirilor determinate de lipsa de folosinţă a acestui imobil”, a transmis ANAF, într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, având în vedere că ”pârâţii au refuzat plata voluntară”, în cadrul acţiunii s-a solicitat instanţei şi ”instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor acestora, pentru garantarea recuperării sumelor cuvenite Statului”.
Cererea de instituire a sechestrului a fost însă respinsă de Tribunalul Sibiu.
ANAF preia jumătatea de imobil deținută de Iohannis
La începutul lunii octombrie a anului trecut, ANAF a anunțat că a preluat, în condițiile legii, o jumătate din imobilul din Sibiu deținut de Klaus Iohannis până în 2015. „Foștii proprietari și-au exprimat acordul cu privire la accesul AJFP Sibiu în spațiu, fără a participa la acest demers, ceea ce a pus ANAF în situația de a prelua bunul prin schimbarea yalei”, explica instituția.
Instituția preciza că imobilul deținut până în 2015 de fostul președinte a fost preluat în baza unei moșteniri vacante „culese” de statul român, prin care acesta a dobândit dreptul de coproprietate.
„Procedura de preluare a fost gestionată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Sibiu, sub coordonarea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov. În urma corespondenței purtate cu foștii proprietari și în conformitate cu atribuțiile prevăzute de lege pentru organul de valorificare, instituția a procedat la intrarea în imobil, în calitatea Statului român de coproprietar. Subliniem că foștii proprietari și-au exprimat acordul cu privire la accesul AJFP Sibiu în spațiul respectiv, fără a participa la acest demers, ceea ce a pus ANAF în situația de a prelua bunul prin schimbarea yalei ușii de la intrare”, preciza instituția.
ANAF a mai subliniat că are obligația de a administra și valorifica bunurile care intră în patrimoniul statului. Fiscul a executat silit casa din Sibiu a fostului președinte la câteva săptămâni după ce soții Iohannis au fost notificați să elibereze imobilul, să predea cheile și să plătească aproximativ un milion de euro.
Autoritățile fiscale au considerat că fostul președinte refuză să predea casa, după ce acesta nu a dat curs notificărilor prin care i se cerea să cedeze cheile.
Suma datorată și perioada aferentă
Fostul președinte trebuie să mai achite aproximativ un milion de euro către ANAF, sumă reprezentând contravaloarea lipsei de folosință în perioada 1999–2015, plus dobânzi și penalități. În această perioadă, casa lui Iohannis a fost închiriată către o bancă.
Spațiile comerciale, în curs de regularizare
Decizia nu era suficientă pentru ca ANAF să treacă la recuperarea prejudiciilor, întrucât Statul trebuia să devină proprietar recunoscut de lege și în cazul spațiului comercial de pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu (executat în prezent), care a avut inițial aceiași proprietari ca și imobilul de pe strada Gheorghe Magheru – ambele fiind naționalizate în anii ’60.
