Donald Trump ar fi propus graţierea lui Julian Assange, în schimbul declarației că Rusia nu a fost implicată în campania din 2016.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a propus graţierea activistului Julian Assange, fondatorul site-ului WikiLeaks, dacă ar fi declarat că Rusia nu a fost implicată în atacurile cibernetice care au vizat Partidul Democrat din Statele Unite în anul 2016, a spus un avocat într-o instanţă britanică, potrivit Mediafax.
Afirmaţia a fost făcută de unul dintre avocaţii lui Julian Assange la Tribunalul din Westminster (centrul Londrei), unde sunt contestate procedurile de extrădare în Statele Unite.
Avocatul Edward Fitzgerald a făcut referire la vizita unui fost membru republican al Congresului SUA, Dana Rohrabacher, care l-a vizitat pe Julian Assange în august 2017, când activistul era în sediul Ambasadei Ecuadorului din Londra.
„Rohrabacher l-a vizitat pe Assange şi i-a transmis, la ordinul preşedintelui, că îi oferă graţiere sau alt mod de a scăpa, dacă Assange afirmă că Rusia nu a avut nicio legătură cu atacurile cibernetice care au vizat Comitetul Naţional al Partidului Democrat”, a declarat Edward Fitzgerald în instanţă, citind un document elaborat de Jennifer Robinson, un alt avocat al lui Julian Assange, potrivit Mediafax.
O serie de e-mailuri ale candidatului la preşedinţie Hillary Clinton au fost sustrase prin atacuri cibernetice şi difuzate de WikiLeaks şi de presă în anul 2016.
Judecătorul districtual Vanessa Baraitser, de la Tribunalul Westminster, a declarat că dovada este admisibilă.
Statele Unite cer extrădarea lui Julian Assange din Marea Britanie în baza a 18 articole de acuzare, inclusiv de conspiraţie în vederea comiterii de atacuri cibernetice. Julian Assange riscă 175 de ani de închisoare în SUA. Procurorii americani susţin că activistul a colaborat cu fostul analist militar american Chelsea Manning pentru a sustrage şi a dezvălui sute de mii de documente clasificate.
În urmă cu un an, Assange era arestat la Londra. Julian Assange, co-fondatorul Wikileaks, a fost arestat la ambasada Ecuatorului de la Londra, unde se afla din 2012.
Julian Assange a fost arestat pe 11 aprilie 2019 la Londra după ce Quito i-a revocat azilul diplomatic graţie căruia fondatorul WikiLeaks a rămas timp de aproape şapte ani în ambasada ecuadoriană din capitala Marii Britanii. El s-a refugiat în 2012 la ambasada Ecuadorului de la Londra pentru a nu fi extrădat în Suedia, unde era acuzat de viol.
Julian Assange, co-fondatorul Wikileaks, a fost arestat la Londra. Primele imagini
În mai 2019, Departamentul Justiţiei al SUA a anunţat joi inculparea lui Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, pentru încă 17 capete de acuzare pentru încălcarea legii anti-spionaj, un anunţ care a declanşat imediat proteste din partea apărătorilor libertăţii presei.
Julian Assange, inculpat în SUA pentru spionaj. ”Este sfârșitul libertății de exprimare”
La 1 mai 2019, Assange a fost condamnat de tribunalul londonez din Southwark la 50 de săptămâni de închisoare pentru încălcarea termenilor eliberării condiţionate.
În luna iunie, fostul ministru de interne britanic Sajid Javid a semnat un ordin ce permite extrădarea lui Assange în SUA, procesul privind extrădarea sa fiind programat să înceapă la 25 februarie 2020.
Assange este inculpat de Statele Unite de 18 capete de acuzare cu privire la o o uriaşă divulgare de documente clasificate diplomarice şi aparţinând Apărării.
Statele Unite îl acuză pe Assange că a pus în pericol surse prin dezvăluirea în 2010 de către WikiLeaks a unei cantităţi imense de documente militare şi diplomatice clasificate. Australianul este acuzat de "complot" împreună cu fostul analist militar Bradley (ulterior Chelsea) Manning, aflat la originea acestei scurgeri fără precedent de documente, riscând să fie condamnat la zeci de ani de detenţie.
Pe 28 noiembrie 2010, Wikileaks și patru parteneri media ai săi au început să publice telegrame secrete ale Statelor Unite, fapt catalogat de Casa Albă ca nechibzuit și periculos. Pentru activitatea sa pe WikiLeaks a primit trei premii pentru jurnalism: „Freedom of Expression Awards” în 2008,„Amnesty International UK Media Award” (la categoria „New Media”) în 2009 pentru publicarea în 2008 a materialului „Kenya: The Cry of Blood – Extra Judicial Killings and Disappearances”, un raport al organizației Kenya National Commission on Human Rights despre încălcarea drepturilor omului în Kenya[14] și „Sam Adams Award” în 2010. A fost nominalizat la titlul de Time Person of the Year în 2010. Înainte de a se ocupa de situl web a studiat fizica și matematica și s-a ocupat de programarea calculatoarelor.
Julian Assange, la un pas de moarte. Veste terifiantă de la ONU
La începutul lunii noiembrie, ONU a avertizat că tratamentul la care este supus Julian Assange, acuzat de spionaj de Washington şi ameninţat cu extrădarea în SUA, îi pune viaţa „în pericol”.
La 21 octombrie, australianul de 48 de ani a apărut dezorientat în cursul primei sale apariţii în public în şase luni, bâlbâindu-se în timpul unei audieri la Londra şi părând să aibă dificultăţi în a-şi aminti data de naştere. La finalul audierii, el a declarat că nu ştie ce i s-a întâmplat şi s-a plâns de condiţiile de detenţie la închisoarea londoneză de înaltă securitate Belmarsh.
CINE ESTE JULIAN ASSANGE?
Julian Paul Assange (n. 3 iulie 1971, Townsville, Queensland, Australia este un ziarist australian, editor și activist pe internet. Este cunoscut drept purtătorul de cuvânt și editorul-șef al WikiLeaks, site ce prezintă scurgeri de informații.
A trăit în mai multe țări și declară că este în continuă mișcare. A avut câteva apariții publice în care a vorbit despre libertatea presei, cenzură și jurnalismul de investigație. A contribuit cu partea de “cercetare” la cartea denumită “Underground: tales of hacking, madness & obsession on the electronic frontier", publicată în 1997 de editura Reed Books Australia.
Assange a fondat site-ul Wikileaks în 2006 și face parte din consiliul consultativ al acestuia. A făcut publice materiale în legătură cu ucideri extrajudiciare din Kenya, descărcarea deșeurilor toxice din Africa, proceduri ale Golfului Guantanamo și despre bănci ca Kaupthing și Julius Baer.
În 2010 a început să publice detalii despre implicarea Statelor Unite în războaiele din Afghanistan și Irak.
Pe 28 noiembrie 2010, Wikileaks și patru parteneri media ai săi au început să publice telegrame secrete ale Statelor Unite, fapt catalogat de Casa Albă ca nechibzuit și periculos. Pentru activitatea sa pe WikiLeaks a primit trei premii pentru jurnalism: „Freedom of Expression Awards” în 2008,„Amnesty International UK Media Award” (la categoria „New Media”) în 2009 pentru publicarea în 2008 a materialului „Kenya: The Cry of Blood – Extra Judicial Killings and Disappearances”, un raport al organizației Kenya National Commission on Human Rights despre încălcarea drepturilor omului în Kenya[14] și „Sam Adams Award” în 2010.
A fost nominalizat la titlul de Time Person of the Year în 2010. Înainte de a se ocupa de situl web a studiat fizica și matematica și s-a ocupat de programarea calculatoarelor.
Pe data de 7 decembrie 2010 Assange a fost arestat de poliția britanică deoarece pe numele său fusese emis un mandat european de arestare din partea autorităților suedeze, el fiind acuzat de abuz sexual.
I-a fost acordat azil politic în Ambasada Ecuadorului din Londra in 2012, unde se afla până pe 11 aprilie 2019. Mandatul de arestare a fost retras în mai 2017. Assange este căutat de către Biroul Federal de Investigații pentru spionaj și furt de proprietate intelectuală a Statelor Unite ale Americii.
Wikileaks a publicat 10 milioane de documente secrete, inclusiv 30 de mii de emailuri private ale lui Hillary Clinton, de pe vremea când aceasta era Secretară de Stat. Scurgerile de informații au costat-o pe Clinton președinția Statelor Unite.
În data de 17 ianuarie 2017, Assange a declarat că se va preda în condițiile ca Chelsea Manning, avertizor de integritate, să primească grațiere din partea lui Barrack Obama. Obama a eliberat-o pe Manning în ultimele ore ale mandatului său, dar Assange a decis să ramână la Ambasadă.
