Potrivit Realitatea Plus, judecătorii au argumentat că discursurile publice, luările de poziție și participarea Dianei Șoșoacă la anumite adunări publice ar fi temeiuri suficiente care să indice că politicianul, în calitate de candidat la funcția supremă în stat, "pune la îndoială și desconsideră respectarea Constituției prin discursul său public", care ar fi dus la "înlăturarea unor garanții esențiale, a valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al Uniunii Europene și al NATO." se arată în motivare.
CCR: ȘOȘOACĂ, DISCURS CONSTANT ANTIDEMOCRATIC
"Este adevărat că în preajma alegerilor există o anumită vivacitate și efervescență a discursului public", dar CCR constată cu nu este vorba doar de o dezbatere sau o viziune politică cu privire la parcursul democratic al României sau doar de luarea unor poziții cu caracter electoral", ci de "promovarea unui discurs CONSTANT antidemocratic", de o "conduită sistematică, persistentă și îndelungată mentă să afecteze fundamentele constituțional ale statului român și apartenența României la structurile euro-atlantice." se mai arată în documentul citat de Realitatea Plus.
CCR: MANIFESTĂRI ȘI DERAPAJE ANARHICE
"Indemnul la nerespectarea valorilor fundamentale ale Constituției reprezintă un atac frontal la adresa ideilor democratice și ordinii constituționale", au mai precizat magistrații.
Este de notorietate că prin discursul său public, Diana Șoșoacă "îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la schimbarea ordinii constituționale". Regulile Constituției se aplică tuturor cetățenilor "și nu pot fi tolerate manifestări și derapaje ANARHICE în spațiul public", au mai argumentat judecătorii CCR.
Potrivit acelorași surse citate de Realitatea Plus, pe lista motivelor invocate se regăsesc inclusiv aspecte legate de neconstituționalitatea partidului pe listele căruia Diana Șoșoacă și-a înaintat candidatura la președinție.
OPINIA SEPARATĂ IULIANA SCÂNTEI: CCR ȘI-A DEPĂȘIT ATRIBUȚIILE
La finalul documentului este inclusă și opinia searată exprimată de unul dintre judecătorii CCR, Iuliana Scântei.
"Prin esența lor, aceste condiții nu privesc comportamentul, opiniile, afirmațiile sau atitudinile persoanei care își depune candidatura pentru alegerea Președintelui României în condițiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 370/2004, toate aceste aspecte de natură subiectivă făcând parte din sfera libertății de exprimare a celor care candidează. Sancționarea încălcării limitelor libertății de exprimare este rezultatul unor proceduri judiciare prevăzute de lege, în sarcina altor instituții ale statului, după o procedură judiciară, iar nu o atribuție recunoscută expres pentru Curtea Constituțională în realizarea competenței de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României."
