Proiectul care prevede plafonarea dobânzilor se afla marți pe masa deputaților finanțiști. Aceștiai au amânat totuși cu o săptămână discuțiile privind controversatul proiect care prevede plafonarea dobânzilor.
Comisia de buget finanțe din Cameră trebuie să întocmească un raport prin care să recomande plenului adoptarea sau respingerea proiectului, iar decizia deputaților va fi cea finală.
Senatul a aprobat deja proiectul controversat, care a atras nenumărate critici din piața bancară, dar și dinspre BNR. Specialiștii acuză intervenția brutală a statului pe piața liberă și spun că proiectul de lege iniţiat de senatorul PNL Daniel Cătălin Zamfir va face ca băncile să acorde credite mai greu.
Dacă actul normativ va fi adoptat și Camera Deputaților dobânzile nu vor mai putea depăși 5,62 la sută.
"N-am inventat nimic în această materie. Este o practică în majoritatea țărilor europene, nu am făcut decât să preluăm un model european. În toată Europa se practică acest lucru, în Germania, Franța, nu este o îngrădire a pieței. Am preluat formula din modelul spaniol. Acum dobânda-cheie este de 2,25%, deci plafonul maxim va fi de 5,62%, ceea ce este foarte rezonabil", a explicat în urmă cu două săptămâni, la Realitatea TV, inițiatorul modificării legislative, liberalul Daniel Zamfir.
Potrivit acestuia, s-a intervenit pe două paliere și atât în privința creditelor în lei cât și a celor în valută. Pentru creditele ipotecare s-a stabilit plafonul de 5,62% azi, iar la creditele de consum (care sunt de maxim 5 ani și împrumuturile nu trec de 20.000 euro) DAE nu poate să fie mai mare de 18%.
"Să nu uităm că dobânzile pe care băncile le acordă la depozite sunt sub 1%. Deci au o marjă foarte mare până la 5%. Intrăm în sfârșit în Europa și în privința pieței creditelor", a precizat Zamfir.
"Plafonarea dobânzilor efective anuale, am stabilit şi s-a votat ca dobânda pentru creditele ipotecare să nu depăşească de 2,5 ori dobânda de referinţă a Băncii Naţionale. Astăzi dobânda BNR fiind de 2,25, asta înseamnă ca dobânda maximă care poate fi percepută pentru creditele ipotecare ajunge undeva la 5,4%", a mai spus senatorul PNL Daniel Zamfir, unul dintre iniţiatorii propunerii legislative pentru modificarea şi completarea OG 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.
El a precizat că, "în ceea ce priveşte dobânda maximă care poate fi percepută la creditele de consum, nu poate depăşi mai mult de 18%".
"Am luat aici ca referinţă dobânda maximă pe care statul român o percepe (...). Ca să eliminăm orice fel de discuţie care a existat şi care va mai exista în spaţiul public ca ar exista o limitare a dreptului agenţilor economici într-o piaţă liberă, este o practică europeană. Sunt foarte multe ţări din Europa care practică o limitare a dobânzilor. Am decis ca şi noi, în România, să intram în rândul ţărilor europene în ceea ce priveşte creditarea (...). Am stabilit foarte clar ca DAE să nu depăşească respectivele plafoane. Am decis să introducem acest amendament şi să plafonăm DAE pentru că, de cele mai multe ori, chiar dacă am fi plafonat dobânda remuneratorie sau pe cea penalizatoare, ar fi existat diverse mecanisme de introducere a speţelor bancare, comisioane şi aşa mai departe, care să fi ridicat DAE. Pe noi ne interesează ca cetăţenii români să ştie foarte clar cât vor plăti dobânda. Ori, limitând DAE, ştim foarte clar, de la bun început, cât va fi dobânda pe contract", a afirmat Zamfir.
Senatorul PNL a menţionat că limitarea de 18% vizează atât produsele bancare, cât şi ale IFN.
"De obicei, IFN-urile dau credite de consum. Acolo am impus o dobândă maximă de 18%, iar la creditele ipotecare dobânda maximă este de 2,5 ori dobânda de referinţă a BNR", a punctat Zamfir, subliniind că măsura se va aplica noilor contracte.
