Această schimbare a sentimentului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când europenii considerau că Ucraina trebuie să-şi recucerească tot teritoriul pierdut, le impune politicienilor să adopte o abordare mai ”realistă” care să se concentreze asupra a ceea ce să însemne cu adevărat o pace acceptabilă, subliniază autorii studiului.
”Pentru a pleda în favoarea unei continuări a susţinerii europene a Ucrainei, liderii UE vor trebui să schimbe felul în care vorbesc despre război”, declară Mark Leonard de la European Council on Foreign Relations (ECFR), care a comandat sondajul.
Majoritatea europenilor ”vor cu disperare să împiedice o victorie a Rusiei”, însă nu cred că Kievul poate învinge militar, subliniază el.
Cel mai convingător argument în vederea convingerii unui public tot mai sceptic este că o continuare a ajutoarului ”poate conduce mai degrabă la o pace durabilă şi negociată care să favorizeze Kievul decât la o victorie a lui Putin”, precizează el.
Acest sondaj - realizat în ianuarie în 12 state membre, inclusiv în România, Franţa, Germnia, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Spania şi Suedia - relevă că eşecul contraofensivei ucrainei, temeri tot mai mari cu privire la o schimbare a politicii Statelor Unite şi perspectiva unui al doilea mandat al lui Donald Trump alimentează pesimismul faţă de rezultatul războiului.
Sondajul a fost efectuat înaintea retragerii Ucrainei, săptămâna aceasta, din localitatea Avdiivka (est), care a oferit Rusiei cea mai importantă victorie militară de la cucerirea Bahmuluui de către organizaţia paramilitară rusă Wagner în mai 2023. Rusia şi-a lansat invazia la scară largă la 24 februarie 2022.
Studiul - intitulat ”Războaie şi alegeri: cum pot menţine liderii europeni susţinerea publică a Ucrainei” - relevă că doar unul dintre zece europeni (10%) din cele 12 state membre cuprinse în anchetă crede că Ucraina va învinge pe câmpul de luptă.
De două ori mai mulţi (10%) preconizează o victorie a Rusiei.
Chiar şi în cele mai optimiste state membre UE cuprinse în studiu - Polonia, Suedia şi Portugalia -, mai piuţin de unul dintre cinci respondenţi (17%) cred că Kievul poate învinge.
În toate cele 12 state membre UE, cea mai răspândită opinie, împărtăşită de 37% dintre respondenţi, este că războiul se va încheia cu o înţelegere de compromis - însă unele ţări vor mai mult acest lucru decât altele.
În Suedia (50%), Portugalia (48%) şi Polonia (47%), respondenţii spun că UE trebuie să ajute Ucraina să riposteze, iar în Ungaria (64%), Grecia (59%), Italia (52%) şi Austria (49%) preferă să împingă Kievul să accepte o înţelegere.
În Franţa, Germania, Olanda şi Spania, părerile sunt şi mai împărţite.
Sondajul arată că Războiul rus din Ucraina îi îngrijorează în mod direct pe tot mai mulţi europeni, dintre care 33% declară că acesta a avut un impact mai important asupra ţării lor şi asupra UE (29%) decât Războiul din Fâşia Gaza. Doar 5% susţin contrariul în ambele cazuri.
O posibilă revenire a lui Donald Trump la Casa Albă este considerată în ansamblu o veste proastă, iar 56% dintre respondenţii din cele 12 state membre UE declară că ar fi destul de dezamăgiţi în cazul în care miliardarul ar fi reales.
Singura excepţie este Ungaria, unde 27% dintre respondenţi declară că ar fi satisfăcuţi de întoarcerea lui Trump, iar 31% dezamăgiţi. Susţinătorii unui singur partid ungar - Fidesz-ul lui Viktor Orban - speră la o victorie a lui Trump.
Între alte partide de extremă dreapta care şi-au exprimat anterior susţinerea faţă de Trump, doar o treime dintre alegătorii AfD din Germania, FPÖ din Austria şi FdI din Italia declară că ar saluta revenirea lui Trump, iar sentimentul pro-Trump este şi mai slab în RN din Franţa şi PiS din Polonia.
Dacă Statele Unite nu ar mai ajuta Ucraina într-o eventuală preşedinţie a lui Trump, 41% dintre europeni vor ca UE să-şi crească sau menţină la nivelul actual susţinerea Ucrainei, iar 33% ar prefera ca UE să facă la fel ca America lui Trump.
La marcarea a doi ani de la invazia rusă a Ucrainei, europenii nu sunt într-o ”dispoziţie eorică” şi nici măcar optimişti cu privire la situaţie, arată autorii studiului.
Însă ei subliniază că angajamentul europenilor faţă de împiedicarea unei victorii a Rusiei nu s-a clintit.
Provocarea la adresa factorilor de decizie, consideră ei, este să abordeze cu succes dihotomia dintre pierderea încrederii publicului faţă de modul în care s-ar termina războiul şi dorinţa de a menţine susţinerea pentru a împiedica o victorie rusă.
”În contextul în care UE şi Statele Unite intră într-un sezon electoral, căutarea păcii va fi un câmp de luptă crucial”, scriu autorii studiului. ”Liderii vor trebui să găsească un nou limbaj care să rezoneze cu sentimentul actual”.
Ivan Krastev, alt coautor al studiului, declară că cel mai mare pericol este ca Donald Trump - şi preşedintele rus Vladimir Putin, care a lăsat să se înţeleagă că este deschis unor negocieri în condiţiile sale - ”să încerce să prezinte Ucraina şi pe susţinătorii ei ca pe nişte susţinători ai unui «război etern» în timp ce ei pretind mantia păcii”.
O victorie a Rusiei ”nu este pace”, potrivit lui Krastev, preşedintele centrului de reflecţie Centre for Liberal Strategies cu sediul la Sofia.
”Dacă preţul de plătit pentru a pune capăt războiului este transformarea Ucrainei într-un «no man’s land», aceasta va fi o înfrângere nu numai a Kievului, ci şi a UE şi a securităţii sale”, avertizează el.
