Consiliul național pentru studierea Arhivelor Securității susține că Zişan Lăbuşcă avea ca misiune supravegherea turiștilor străini care mergeau în Delta Dunării. Notele informative semnate de actualul director al RA-APPS erau făcute sub numele de Andreea.
Ea avea încheiat un protocol de colaborare cu Securitatea, care a fost depus la dosarul din instanță. În extrasele celor de la CNSAS, directorul RA-APPS care încasează lunar peste 13.000 de lei, apare că ar fi urmărit și monitorizat chiar și pe navigatorii români care se întorceau acasă și pe familiile acestora.
__________________
Zisan Labușcă a oferit un drept la replică redacției pe care îl redăm ca atare:
"In cadrul acestui articol s-au citat pasaje din inscrisurile depuse la un dosar aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti de catre reclamanta Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii („CNSAS”) si s-a sustinut ca as avea rang de secretar de stat - un neadevar major. Totodata, subsemnata am fost catalogata drept „colaborator al Securitatii” iar in raport de toate sustinerile facute, va transmit urmatorul comunicat si drept la replica:
In primul rand, hotararea Curtii de Apel Bucuresti, prin care a fost admisa actiunea CNSAS, iar subsemnata a fost declarata „colaborator al Securitatii in sensul art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008” nu este o hotarare judecatoreasca definitiva si nu reprezinta adevarul juridic absolut astfel incat publicarea la acest stadiu a articolului anterior mentionat constituie o forma de discreditare a subsemnatei, prezentandu-se in mod direct ca sunt deja vinovata.
Notele citate de site-ul dumneavoastra nu se regasesc decat in actiunea CNSAS, care a fost citata in intregime, si nicidecum nu au fost retinute de catre o instanta de judecata in mod definitiv.
In al doilea rand, pentru buna dumneavoastra informare, aceste note citate de site nu constituie „note prin care se denuntau activitatile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist si care au vizat ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului”, in sensul avut in vedere de OUG nr. 24/2008.
Dimpotriva, informatiile regasite in concret in aceste note vizau activitati ce reprezentau si la acel moment dar si in prezent, fapte ilicite sau infractiuni economice, cum ar fi evaziunea fiscala, interzise deci nu doar in timpul, dar si dupa caderea regimului comunist. Dincolo de aceste aspecte, este notoriu ca practica notelor informative era impusa in regim coercitiv si sanctionatoriu de catre organele de securitate tuturor lucratorilor din industria turismului precum si tuturor persoanelor care aveau o legatura sau alta cu strainatatea.
In consecinta, nu am facut politie politica si nu am oferit informatii despre activitati ori atitudini potrivnice regimului comunist care sa conduca la incalcarea drepturilor fundamentale ale persoanelor, din moment ce faptele relatate in note nu tineau de critici la adresa regimului comunist, a Partidului comunist, a sistemului politic de la acea epoca, ci de incalcari ale legii si potentiale fapte ilicite incriminate si atunci si acum.
In al treilea rand, avand in vedere ca hotararea Curtii de Apel Bucuresti nu este definitiva, iar calea de atac ce va fi formulata impotriva acesteia, suspenda efectele hotararii, sintagma de „colaborator al Securitatii” ca si cum o instanta ar fi retinut aceasta in mod definitiv, nu este doar prejudiciabila pentru mine, pentru imaginea si deminitatea mea de profesionist si membru al societatii, in general, dar este si inexacta si neadevarata inducand in eroare cititorii, dar si cunostite ale mele, rude, colegi de munca, justitiabili de rand, care in lipsa pregatirii juridice, considera ca subsemnata a fost declarata fara nicio urma de indoiala, „colaborator al Securitatii” – ceea ce este fals si prejudiciabil.
Prin urmare, materialul publicat imi afecteaza injust imaginea si incalca prezumtia de nevinovatie, de care beneficiaza orice persoana, pana la constatarea definitiva de catre o instanta de judecata a calitatii de „colaborator al Securitatii”.
In al patrulea rand, subsemnata nu sunt o persoana publica, nu detin o functie politica sau de alta natura de ordin public, nu am rang de secretar de stat (un alt neadevar major) iar profesia mea este tehnico-operationala la fel ca si postul pe care il ocup, nu sunt implicata in viata publica in vreun fel, prin urmare, este evident ca instanta nu putea dezvalui documente depuse de CNSAS la dosarul cauzei, chiar si in baza Legii nr. 544/2001.
Aceasta intrucat nu exista un interes legitim si deopotriva, public, care sa justifice accesul mass-media la documentele din dosarul subsemnatei intocmit de Securitate.
De altfel, documentele puteau fi obtinute in temeiul Legii nr. 544/2001, si doar cu respectarea Ghidului de bune practici privind relatia sistemului judiciar cu mass-media, adoptat prin Hotararea 197/17.09.2019 de catre Consiliul Superior al Magistraturii, unde se impune ca obtinerea unor astfel informatii/deocumente sa fie justificata de un interes public.
Or, in lipsa unui evident interes public legitim, este clar ca aceste dispozitii nu au fost respectate, conducand la publicarea unui articol prejudiciabil pentru imaginea si interesele legitime ale subsemnatei.
In aceste conditii, va solicit expres sa publicati acest drept la replica si sa luati toate masurile necesare pentru a retracta materialul existent pe site-ul dumneavoastra, astfel incat toti cei care au citit acest material sa inteleaga faptul ca instantele judecatoresti nu au stabilit in mod definitiv, si ca adevar absolut, ca subsemnata am fost „colaborator al Securitatii”.
