Dinu C. Giurescu a fost istoric și politician român, membru titular al Academiei Române, deputat în Parlamentul României și vicepreședinte al Partidului Conservator.
Dinu Giurescu a murit. Care este cauza decesulu fostului mare istoric
Academicianul Dinu C. Giurescu a trăit demn şi a oferit semenilor săi un model de demnitate dincolo de declaraţii. Tatăl, Constantin C. Giurescu a fost deţinut politic. Ca fiu de deţinut politic, nu şi-a putut împlini decât târziu vocaţia de istoric. In 1988 s-a stabilit in S.U.A., primind şi cetăţenia americană . In 1990 a revenit România, fiindcă aici era patria, ţara de care nu se putea despărţi.
Dinu C Giurescu, lucrări publicate
- Giurescu, Dinu C (1962), „Anatefterul. Condica de porunci a vistieriei lui Constantin Brâncoveanu”, Studii și Materiale de Istorie Medievol. 5: pp. 353–504
- "Istoria ilustrată a românilor" (1981); colaborare cu Constantin C. Giurescu
- Giurescu, Dinu C. (1996), Guvernarea Nicolae Rădescu, București: Editura All
- "Imposibila încercare. Greva regală, 1945" (1999);
- "România în al doilea război mondial" (1999);
- "Cade Cortina de Fier -România 1947" (2002) etc.
- „Zid de pace, turnuri de frăție. Deceniul deschiderii: 1962 - 1972”, în colaborare cu Mircea Malita, 2012
- „Lichidatorii. România în 1947”, Colecția “Biblioteca de istorie a României. ”Editura Enciclopedică. București, 2012, potrivit wikipedia.org.
Dinu C Giurescu, bibliografie
Academicianul Dinu C. Giurescu a fost coordonatorul volumului "Istoria României în date" apărut în 2003 la Editura Enciclopedică, precum şi al volumului "România şi comunismul: o istorie ilustrată" (autori Alexandru Ştefănescu şi Ilarion Tiu, Editura Corint), lansat la 10 iunie 2010 la Salonul Internaţional de Carte Bookfest. La 26 noiembrie 2011 a fost lansat, la Târgul de Carte "Gaudeamus", volumul "O istorie ilustrată a diplomaţiei româneşti (1862-1947)", ediţia în limba română, avându-i ca autori pe Dinu C. Giurescu, Rudolf Dinu şi Laurenţiu Constantiniu (ediţia în limba engleză a apărut în decembrie 2010), scrie agerpres.ro.
A militat împotriva demolării unor importante monumente istorice şi de artă, cărora le-a consacrat lucrarea "The Razing of Romania's Past" (1989), după cum se aminteşte în Dicţionarul ''Membrii Academiei Române''.
La 13 noiembrie 1990 devine membru corespondent, apoi, din 21 decembrie 2001, membru titular al Academiei Române. Este Preşedintele de Onoare al Asociaţiei Tradiţia Militară (ATM), reprezentantă a României în Uniunea Europeană a Asociaţiilor Istorico-Militare. În perioada 2001-2005 a fost director al Muzeului Ţăranului Român.
Istoricul Dinu C. Giurescu a candidat la alegerile din 9 decembrie 2012, fiind propus din partea Partidului Conservator să candideze pe listele USL. A fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, colegiul uninominal nr. 19, conform site-ului www.cdep.ro. Membru al Grupului parlamentar Liberal Conservator, a fost decanul de vârstă al Camerei Deputaţilor în acea legislatură. A făcut parte din Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, precum şi din Grupul parlamentar de prietenie cu Marele Ducat de Luxemburg (până în mai 2014). A demisionat din funcţia de deputat, începând cu data 12 mai 2014, şi s-a retras din politică, decizie luată după ce a fost ales vicepreşedinte al Academiei Române, la 24 aprilie 2014.
Istoricul Dinu C. Giurescu are peste 30 de volume de autor şi volume în colaborare şi semnează zeci de prefeţe sau postfeţe, îngrijiri de ediţii, articole, fiind, de asemenea, autorul (în colaborare) a două manuale didactice. Participă, de-a lungul timpului, la numeroase conferinţe, expuneri, mese rotunde, reuniuni ştiinţifice din ţară şi străinătate, emisiuni la televiziune şi la radio. În 2013 şi-a donat întregul fond de carte, constituit din mii de volume, Bibliotecii Judeţene ''Alexandru şi Aristia Aman'' din Craiova.