La realizarea studiului s-a avut în vedere identificarea substanțelor chimice din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății.
În cele 59 de produse analizate s-au identificat 119 substanțe, după cum urmează: Butyl Acetate, Ethyl Acetate, Nitrocellulose, Acetyl Tributyl Citrate, Isopropyl Alcohol, Adipic Acid/ Neopentyl Glycol/ Trimellitic Anhydride Copolymer, Stearalkonium Bentonite, Acrylates Copolymer, Styrene / Acrylates Copolymer, n-Butyl Alcohol, Silica, Benzophenone-1, Diacetone Alcohol, Trimethylpentanediyl Dibenzoate, Stearalkonium Hectorite, Benzophenone-3, Polyvinyl Butyral, Ethyltosylamide,Tetrahydrofurfuryl Methacrylate, Di-Hema Trimethylhexyl Dicarbamate, PPG-5 Methacrylate, Hema, Hydroxypropyl Methacrylate, Acetone, Trimethylbenzoyl Diphenyl Phosphine Oxide, 1-Hydroxycyclohexyl Phenyl Ketone, Phthalic Anhydride / Trimellitic Anhydride / Glycol Copolymer, Stearalkonium Hectorite, Adipic Acid / Fumaric Acid / Phthalic Acid / Tricyclodecane Dimethanol Copolymer, Citric Acid, Phosphoric Acid, 1-Hydroxycyclohexyl Phenyl Ketone, Hydroquinone, P-Hyroxyanisole, Bis (Glycidoxyphenyl) Propane / Bisaminomethylnorbornane Copolymer, Polyurethane 33, BHT, Mica, Calcium Aluminium Borosilicate, PEG-9 Dimethacrylate, Ferric Ammonium Ferrocyanide, Synthetic Fluorphlogopite, Phenylbis (2, 4, 6 – Trimethylbenzoyl) Phospine Oxide, Phenyldimethoxy Acetophenone, Polyethylene Terephyhalate, Isobutylphenoxy Epoxin Resin, Polyurethane-11, CI 15850 (D&C Red No.6 Ba Lake), CI 19140 (FD&C Yellow No.5 Al Lake), CI 47005 (FD&C Yellow No.10 Al Lake), CI 77510 (Ferric Ammonium Ferrocyanide), CI 15880 (D&C Red No.34 Ca Lake), CI 15850 (D&C Red No.7 Ca Lake), CI 77266 [nano] (D&C Black No.2), CI 77491 (Iron Oxides) CI 15880, CI 77510, CI 60725, CI 74160, CI 15865, CI 74260, CI 77019, CI 42090, CI 77000, CI 77510, CI 60725, CI 74160, CI 15865, CI 74260, CI 77019, CI 42090 Oxid de fier Rosu/CI 77491, Oxid de fier Galben/CI 77492, Dioxid de titan/CI 77891, Oxid de fier Negru/CI 77499, FD&C Galben Nr.5/CI 19140, D&C Rosu nr.6/CI 15850, D&C Rosu nr.7/CI 15850, Ferocianura Ferica/CI 77510, FD&C Albastru Nr.1/CI 42090, D&C Rosu Nr.26/CI 45410, Blue 1 / CI 42090, Yellow 11 / CI 47000, Violet 2 / CI 60725, CI 12085, CI 15850, CI 19140, CI 42090, CI 73360, CI 75470, CI 77007, CI 77163, CI 77266, CI 77491, CI 77499, CI 77510, CI 77742, CI 77891, Red 17 / CI 26100, Red 7 / CI 15850, Red 6 / CI 15850, Violet 2 / CI 60725, Red 27 / CI 45410, Blue 1 / CI 42090, Red 34 / CI 15880, Black 2 / CI 77266, Yellow 10 / CI 47005 / E104, Iron Oxides / CI 77492, Yellow 5 / CI 19140, Aluminium Powder / CI 77000, Red 28 / CI 45410, Red 22 / CI 45380.
„O parte a organizațiilor societății civile insistă ca bunurile de consum care conţin nanoparticule să nu fie comercializate până când nu se dețin rezultate certe, credibile și cel puțin satisfăcătoare în privința riscurilor pentru consumatori și mediu. Nanotehnologiile practic nu au limite în aplicare, de unde și riscurile cu mult mai mari și mai greu de analizat și gestionat. Cercetările în acest domeniu sunt foarte costisitoare și de durată; trebuie știut că nu sunt create instrumentele și mijloacele pentru desfășurarea lejeră și operativă a intervențiilor la nivel molecular și atomic; mai trebuie înțeles că nu fiecare consumator are capacitatea să înțeleagă corect și calm ceea ce ar relata transparent laboratoarele de cercetare, motiv pentru care se practică o comunicare limitată. Cum ar putea să lase consumatorii liniștiți rezultatele unor cercetări privind efectele grave ale particulelor de dioxid de titan adăugate în hrana șoarecilor, când aceleași nanoelemente se adaugă și în pasta de dinți: nanoparticulele de 20 nm au produs inflamarea plămânilor animalelor de laborator. După astfel de experimente, s-au tras concluzii multiple: proprietățile nanoparticulelor nu sunt guvernate de fizica particulelor mari, ci de mecanica cuantică; nanoparticulele trebuie cercetate pe clase dimensionale, întrucât proprietățile variază de la o clasă de dimensiuni la alta; cercetările trebuie să fie temeinice și susținute; manipularea materiei la nivel de moleculă, înseamnă intrarea într-un univers de incertitudini majore; menționarea componentelor din cosmetice trebuie neapărat să vizeze și componentele nanometrice. Vasta utilizare a nanoparticulelor în condițiile în care nu se cunosc decât foarte puține lucruri despre impactul lor asupra sănătății incită la întrebări asupra consecințelor, deși e suficientă informația că acestea pot produce diferite forme de cancer", a explicat Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.
Din nefericire, aproximativ 13000 de substanţe chimice se utilizează în industria cosmetică şi numai 10% din acestea au fost evaluate în privinţa siguranţei. În urmă cu 10 ani, ojele de unghii conţineau cu precădere cinci substanţe care prezentau un risc înalt de intoxicare a organismului, putând aminti dibutilftalatul (DBT), formaldehida, toluenul, xylenul şi camforul sintetic.
Este extrem de important că legislaţia internaţională a reglementat în mod oficial acest aspect, de aceea foarte mulţi producători de cosmetice au fost nevoiţi să renunţe la cele cinci substanţe chimice, specificând în mod clar pe eticheta ojelor de unghii „5- free”. Cu toate acestea, în anul 2012, Departamentul californian al substanţelor toxice a evidenţiat că majoritatea ojelor de unghii conţineau DBT, formaldehidă sau toluen, deşi etichetele acestor produse cosmetice specificau exact contrariul.
Într-un studiu ştiinţific, cercetătorii Universităţii Duke şi ai Environmental Working Group au identificat prezenţa metabolitului TPHP (triphenyl phosphate) în organismul femeilor la 10-14 ore după aplicarea ojei pe unghii, această substanţă constituind un disruptor endocrin.
Conf. EWG’s Skin Deep cosmetics, cel puţin 1500 branduri de oje conţin TPHP. În acelaşi timp, expunerea la toluen este asociată cu multe probleme de sănătate, precum anemia, problemele renale sau ale ficatului, putând afecta dezvoltarea fătului. Formaldehida este clasificată ca şi substanţă cancerigenă care irită sever tractul respirator, pielea şi ochii, asociată deseori cu leucemia.
Acetatul de butil este întrebuinţat ca şi dizolvant, fiind asociat cu un risc moderat de a declanşa iritaţii pe piele.
Acetatul de etil este o substanţă iritantă pentru ochi, iar expunerea repetată la această substanţă poate cauza uscarea pielii, în timp ce inhalarea vaporilor poate produce somnolenţă sau ameţeală.
Alcoolul izopropilic poate produce leziuni ale pielii, fiind în acelaşi timp şi foarte iritant pentru ochi. Expunerea la acidul adipic este asociată cu apariţia tusei, a strănutului şi a iritării pielii.
O altă substanţă controversată este hidroxidul de Aluminiu, o substanţă care se acumulează în timp în organism, numeroase studii ştiinţifice asociindu-l cu prezenţa bolilor neurodegenerative, una dintre acestea fiind chiar demenţa. În acelaşi timp, unghiile nu constituie o barieră menită să împiedice pătrunderea în organism a substanţelor toxice, menţionând faptul că acestea sensibilizează organismul şi prin inhalare.
Lacul de unghii este un produs cosmetic la îndemâna doamnelor. El atrage prin culoare și strălucire. Totuși, înainte de a-l utiliza, doamnele trebuie să fie foarte atente și să verifice care este compoziția acestuia indicată pe eticheta producătorului. În cazul în care pe etichetă apare unul dintre compușii următori, este bine să nu utilizați produsul: aldehida formică / formaldehyde, toluen / toluene, ftalați / phthalates, rășina de formaldehidă / formaldehyde resine, camfor / camophor, parabeni / parabens, trifenil fosfat / triphenyl phosphate.
Oricare compus din cele șapte categorii indicate este toxic pentru organismul uman. De la aldehida formică împreună cu derivatul său rășina de formaldehidă, ambele cu acțiune iritantă asupra pielii și atac direct asupra sistemului nervos, până la ftalați, parabeni și trifenil fosfați, promotori ai cancerului în organismul uman, toți acești compuși chimici prezintă pericol major de toxicitate. În general, sunt adsorbiți ușor la nivelul pielii urmând a fi „depozitați” sau metabolizați. Ambele alternative prezintă riscuri pentru organismul uman, ei fiind compuși de sinteză artificiali. Adesea, se comportă ca inhibitori endocrinici (atacă sistemul endocrinic). Alți compuși chimici care pot să apară pe eticheta lacului de unghii și care sunt de asemenea periculoși:
Dioxid de titan/CI 77891 – este un compus care în prezența radiației ultraviolet acționează drept catalizator (fotocatalizator) pentru reacțiile de distrugere a moleculelor organice din imediata vecinătate; teste de toxicitate au demonstrat faptul că prezența dioxidului de titan la nivel subcutanat provoacă în timp disfuncții ale creierului și aparatului reproducător.
Negru de cărbune [Black carbone/CI 77266 (nano)] – este un pigment care se obține prin arderea incompletă a surselor de cărbune (ex. gudron); prezent sub formă de nanoparticule, el se adsoarbe ușor la nivel celular; teste realizate pe subiecți vii (cobai) au demonstrat că acest pigment disturbă funcționarea organelor interne și crește incidența cancerului.
Stiren – este un compus cu numeroase consecințe asupra sănătății umane atunci când organismul este expus unui contact direct, prelungit sau repetat; în timp, apar consecințe mai ales asupra sistemului nervos central.
Eteri ai glicolului (dipropilglicol dibenzoat și în general copolimeri ai glicolului) – se regăsesc în lista inhibitorilor endocrinici.
Hidrochinona – inhibă enzima numită tirozinază care produce melanina; experimental s-a demonstrat că acțiunea acestui compus asupra subiecților cobai a dus la apariția cancerului de piele; efectele minore pot fi de tipul dermatite și iritații ale pielii.
"Deci, aveți grijă ce lac de unghii alegeți în această primăvară! O indicație utilă este ca eticheta să conțină sintagma „5 Free”, ceea ce înseamnă că măcar cinci grupe din lunga lista a substanțelor toxice posibil a fi prezente în lacul de unghii sunt cu siguranță omise", a explicat lect. univ. dr. Mădălina Săndulescu, Departamentul de Chimie Organică, Biochimie și Cataliză, Facultatea de Chimie, Universitatea din București.
