Procurorii DIICOT refac ancheta în dosarul "Gaze ieftine", în care sunt implicați, printre alții, omul de afaceri Ioan Niculae, fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu și fostul ministrul de Finanțe, Varujan Vosganian.
Foștii miniștri Adrian Videanu și Varujan Vosganian sunt acuzați de procurorii DIICOT pentru o serie de decizii care ar fi favorizat firma Interagro controlată de Ioan Niculae oferind gaze naturale la prețuri mai mici.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a solicitat la începutul anului 2015 începerea urmăririi penale împotriva ministrului Economiei, Varujan Vosganian, si a fostului ministru Adriean Videanu, pentru "complot si subminarea economiei nationale". Senatul a respins la acel moment solicitarea Parchetului General de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva lui Varujan Vosganian.
Procurorii îi acuzau pe cei doi ca au favorizat compania Interagro, detinuta de magnatul Ioan Niculae, sa obtina preturile preferentiale de la compania de stat Romgaz, cauzand un prejudiciu de 130 de milioane de euro.
Dosarul a fost dezvoltat dintr-un dosar mai vechi, inceput in ianuarie 2012, care-i avea in centru pe Ioan Niculae si angajati ai Ministerului Economiei. Procurorii DIICOT începeau în 2012, după trei ani de anchetă, urmărirea penală împotriva lui Ioan Niculae și a circa 40 de oameni de la Romgaz pentru subminarea economiei naționale. Mai exact, şefii societăţii de stat ar fi semnat contracte preferenţiale cu combinatele chimice patronate de omul de afaceri amintit.
Prejudiciul a fost estimat, în anul 2012, la circa 120 de milioane de euro. Faptele cercetate de procurori s-ar fi produs în perioada anilor 2007 - 2008.
Încă din luna august, șefii de la DIICOT au observat greșeli în întocmirea dosarului de către primul procuror, Gheorghe Spaiuc, și l-au înlocuit pe acesta cu Ionuț Ardeleanu. „Rechizitoriul era plin de greșeli de toate felurile făcute de procurorul de caz, greșeli care o dată ajunse în pe masa judecătorului nu ar mai fi putut fi îndreptate decât printr-o restituire la parchet iar procurorii s-ar fi făcut de râs dacă obțineau o restituire într-un dosar care a stat atâția ani în anchetă. Așa mai bine se mai întârzie un pic dar se face un rechizitoriu care îndeplinește prevederile legale", au declarat la acel moment surse apropiate situației.
Un alt motiv al schimbării acestuia ar putea fi și faptul că atunci când procurorul Șpaiuc ancheta cazul, existau multe perioade moarte, în care nu se întâmpla nimic, iar ancheta stagna.
