Martorul care a filmat acest fenomen a spus presei locale că a întâlnit similare vârtejuri de praf şi în apropierea localităţii Nojorid, ceea ce indică o activitate meteorologică remarcabilă în această regiune.
Fenomenul "Diavolul de praf" este generat, în general, de diferenţe de temperatură şi de vânturi puternice care ridică particule de sol în atmosferă, formând astfel un vârtej în forma unei coloane. Deşi astfel de fenomene pot fi spectaculoase, ele atrag atenţia asupra impactului condiţiilor climatice asupra mediului agricol.
În înregistrarea bihoreanului se observă cum uriașa pâlnie de praf se amplifică, vârtejul fiind caracterizat de un specialist consultat de ziarul local drept "destul de mare". Totuși, acesta a menționat că nu toate vârtejurile de praf constituie un pericol.
Fenomenul cunoscut sub numele de „diavolul de praf” sau „tornado de praf” (în engleză: dust devil) este un fenomen meteorologic care se formează printr-un proces de convecție și implică o coloană de aer care se ridică rapid, erodându-se și formând o spirală.
Iată cum se formează diavolul de praf:
Încălzirea solului: În zilele calde și senine, solul se încălzește mult. Această încălzire a solului determină o încălzire a aerului de la suprafață.
Convecție: Aerul cald de la suprafață începe să se ridice, iar aerul mai rece din jurul lui intră pentru a-l înlocui. Aceasta creează un curent ascendent.
-
Instabilitatea atmosferică: Dacă există condiții favorabile, cum ar fi o atmosferă instabilă (în care aerul cald de la suprafață se află sub straturi de aer mai rece), curentul ascendent se va intensifica.
Formarea vârtejului: Pe măsură ce aerul se ridică, poate începe să se rotească datorită efectului Coriolis (înfășurarea aerului în jurul unui ax). Aceasta generează un vârtej care atrage praf și alte particule de pe sol.
Stabilizarea fenomenului: În anumite condiții, vârtejul devine suficient de puternic pentru a se menține și a se extinde, formând un „diavol de praf” vizibil, care poate atinge înălțimi de câțiva zeci de metri.
Diavolii de praf sunt de obicei inofensivi, dar pot deveni destul de puternici și pot provoca mici daune în zonele pe care le afectează, deși nu pot fi comparați în intensitate cu tornadele. Acest fenomen este adesea însoțit de un sunet caracteristic și poate fi observat mai des în zonele deschise și goale, cum ar fi câmpurile de cereale sau dunele de nisip.
