Curtea de Apel Constanţa precizează că acţiunile lui Nicuşor Constantinescu legate de Centrul Militar Zonal (CMZ) au fost derulate pe o perioadă îndelungată, între 2009 – 2013, fiind concepute pentru a prejudicia această instituţie, se arată în motivarea instanţei la decizia prin care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa a fost condamnat la închisoare, scrie News.ro.
“Incidenţa legii penale în cauză derivă din perioada îndelungată în care s-a derulat infracţiunea (între anii 2009 – 2013), din reaua-credinţă a inculpatului care a acţionat în mod repetat, pe o lungă perioadă de timp, acţiunile şi inacţiunile sale fiind concepute şi săvârşite în mod concertat în vederea producerii urmările specifice infracţiunii, respectiv tulburări însemnate în funcţionarea Centrului Militar Zonal Constanţa, vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi prejudicii materiale acestei instituţii, în scopul de a paraliza complet activitatea Centrului Militar Zonal Constanţa, pentru a determina instituţia să părăsească sediul pe care îl ocupa, fără a exista pentru aceasta acordul prealabil şi obligatoriu al Ministerului Apărării Naţionale şi fără a asigura un alt imobil amenajat şi utilat conform prevederilor legale, în condiţii care să nu afecteze desfăşurarea activităţilor specifice”, se arată în motivarea instanţei.
Astfel, Nicuşor Constantinescu a încetat să aloce fonduri către Centrul Militar Zonal, a dispus rezilierea contractelor de utilităţi şi a refuzat să repare sediul respectiv. Instanţa a stabilit că faptele comise de Nicuşor Constantinescu au avut consecinţe serioase asupra securităţii naţionale.
“Totodată, faptele reţinute în sarcina inculpatului sunt de o gravitate deosebită, depăşind cu mult importanţa unei simple contravenţii, iar activitatea infracţională continuată a inculpatului a avut consecinţe serioase asupra securităţii naţionale, intrând în sfera ilicitului penal”, precizează sursa citată.
Magistraţii au menţionat în motivarea deciziei de condamnare că Nicuşor Constantinescu a comis faptele cu intenţie directă, ştiind că acţiunile sale vor tulbura activitatea CMZ.
“Se reţine că inculpatul a săvârşit faptele reţinute în sarcina sa cu intenţie directă, în sensul că a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptei sale şi a urmărit producerea acestora, respectiv tulburarea activităţii Centrului Militar Zonal Constanţa şi evacuarea acestuia din sediul atribuit prin lege, precum şi obţinerea unui folos patrimonial necuvenit în bugetul Consiliului Judeţean (fonduri ce se datorau, în temeiul legii, Centrului Militar Zonal Constanţa), în vederea dirijării sumelor astfel obţinute în alte direcţii”, se precizează în motivarea instanţei.
Astfel, încă din ianuarie 2008 Statul Major General al Ministerului Apărării îl informase pe Nicuşor Constantinescu că se impune alocarea unor spaţii corespunzătoare Centrului Militar Zonal şi că restrângerea spaţiilor acestuia “sunt de natură să creeze vulnerabilităţi în sistemul de protecţie a informaţiilor clasificate şi să afecteze eficienţa activităţilor specifice desfăşurate de centrul militar.”
Instanţa consemnează că fără o motivare pertinentă, începând cu anul 2009, Nicuşor Constantinescu nu a mai alocat resursele financiare necesare pentru buna funcţionare a CMZ, încălcându-şi cu ştiinţă obligaţiile legale care decurgeau din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa.
Magistraţii au menţionat că a fost evidentă reaua credinţă a lui Nicuşor Constantinescu de a vătăma Centrul Militar Zonal deoarece CJ Constanţa avea fondurile necesare ca activitatea CMZ să nu fie perturbată, dar le-a utilizat în cu totul alte domenii.
“Reaua credinţă a inculpatului este în acest context evidentă, rezultând şi din faptul că autoritatea publică condusă de inculpat a dispus de resursele care i-ar fi permis corecta îndeplinire a unor obligaţii legale privind asigurarea financiară şi materială a unui domeniu esenţial cum este apărarea ţării, însă a înţeles să utilizeze resursele respective în cu totul alte domenii cu privire la care nu existau asemenea obligaţii”, se arată în motivare.
La sfârşitul lunii iunie, Curtea de Apel Constanţa l-a condamnat definitiv pe Nicuşor Constantinescu la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu în formă continuată, mărind astfel pedeapsa care fusese aplicată de instanţa de fond, anume de trei ani şi jumătate de închisoare.
Fostul preşedinte al CJ Constanţa a mai primit două condamnări, dar acestea nu sunt definitive. Astfel, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat la şase ani de închisoare pentru abuz în serviciu pentru că a refuzat aprobarea construirii unui parc eolian, iar Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat la 15 ani de închisoare pentru mai multe fapte de abuz în serviciu. De asemenea, Nicuşor Constantinescu este judecat şi în alte dosare, aflate pe rolul instanţelor din Bucureşti şi Constanţa.
