"În momentul de față putem spune că în ceea ce privește etiologia cirozelor hepatice, putem vorbi de o etiologie generată de virusul hepatic C cam în 60% din cazuri, cu variații mici, iar virusul hepatitic B de sine stătător se face și el responsabil de circa 20% la pacienți născuți înainte de 1996, când a început vaccinarea nou-născuților în România. În momentul de față în domeniul hepatitelor cronice virale putem spune că am ajuns în faza în care avem o astfel de boală care poate fi tratată și vindecată. Se vorbește din ce în ce mai mult de vindecarea funcțională, această vindecare funcțională face apanajul infecției cu virusul hepatic B, dar din ce în ce mai mult începe să facă apanajul și pacienților infectați cu HIV. Deci avem o boală generată de infecția cu virus hepatic C care este vindecabilă în momentul de față. Studiile la nivelul internațional, care sunt studii de fază trei, arată că putem să vindecăm până la aproape de 100% acești pacienți. Nici virusul nu a stat degeaba și am descoperit care mutații ale lui sălbatice care ne pun în situația de a face un prescreening înainte de începerea tratamentului în așa fel încât să știm exact ce dăm pacientului, pe ce perioadă și cu ce rezultate", a declarat Streinu-Cercel, scrie Agerpres.
El a recomandat persoanelor născute înainte de 1989 care au suferit intervenții chirurgicale și au primit produse de sânge să se verifice pentru virusul hepatitei B și C "pentru că în acea vreme nu se știa de acest virus și sângele nu era testat nici în România și nici în alte țări ale lumii".
"Virusul hepatitic C, cel puțin, îmbracă cam trei aspecte evolutive, un aspect de 5-10 ani, un alt aspect sub 30 de ani și un alt aspect de peste 30 de ani. Cei care sunt cu acest aspect de peste 30 de ani evident fac parte din categoria acelor persoane cu an de naștere înainte de 1989", a arătat Streinu-Cercel.
Potrivit medicului, orice persoană ar trebui să își facă o evaluare generală a stării de sănătate odată la cinci ani dacă a avut un comportament cu posibil risc.
"Orice persoană ar trebui să știe că odată la cinci ani ar fi bine să își facă o evaluare și cardiologică și pulmonară și digestivă și să își facă o serie de teste, să se caute de HIV, hepatită B și hepatită C, mai ales dacă persoana respectivă știe care un comportament posibil la risc — adică tatuaje, piercinguri, nu a utilizat prezervativul la contact sexual întâmplător. Dacă face acest control odată la cinci ani există șansa să descopere în fașă o astfel de infecție și duce la o vindecare în proporție destul de mare, până la 100%", a mai explicat manager general al INBI "Prof. Dr. Matei Balș".
În privința tratamentelor, el a explicat că sunt spitale în București, dar și la Timișoara sau Iași, care au echipamente performante.
"La nivelul testelor non-invazive vorbim de Fibromax sau Fibroscan care sunt în foarte multe centre universitare. La Balș avem o serie de particularități din punct de vedere al echipamentelor pe care am reușit să le aducem în dotare și care evident au o acuratețe mult mai mare. O parte din echipamente sunt folosite în scop de cercetare, dar o parte sunt folosite în scop de diagnostic, stadializare și monitorizare a pacienților. Timișoara mai are astfel de echipamente, la Iași mai există o serie de echipamente care sunt de nivelul celor de aici", a afirmat doctorul.
El a mai adăugat că Registrul național pentru infecții virale cu virusuri hepatitice este gata. "Pe 15 aprilie sperăm să începem probele în așa fel încât el să poată fi utilizat de orice medic", a conchis Streinu-Cercel.
Fundația "Prof. Dr. Matei Balș" și Centrul pentru Jurnalism Independent a organizat vineri workshopul media "Virusul tăcut VHC — între riscuri, deficiențe și mituri".
