Ca să înțelegi mai bine, cercetătorii îți propun următorul exemplu. Un grup de oameni dintr-un cartier care își asumă responsabilitatea de a suna la poliție când văd ceva suspicios.
Pentru început, aceștia sună la poliție ori de câte ori observă nereguli grave, precum tâlhărie sau asalturi. Însă, după un timp, aceste nereguli devin mai rare. În acest caz, voluntarii în loc să se odihnească încep să considere suspicioase toate acțiunile de care înainte nu le-ar fi păsat, precum traversatul ilegal. Ei bine, cam așa se întâmplă și cu creierul nostru după ce a rezolvat o problemă, în loc să se relaxeze, acesta rămâne în alertă.
De ce ai impresia că problemele nu se mai termină
David Levari, cercetător postdoctoral în psihologie la Universitatea Harvard, a vrut să înțeleagă mai bine de ce creierul uman continuă să caute probleme, chiar și acolo unde nu sunt. În acest sens, el a realizat un experiment în cadrul căruia el și echipa sa a oferit voluntarilor un set de fotografii generate pe computer și i-au pus să spună care din ele par amenințătoare.
Pe măsură ce le-au arătat voluntarilor mai puține fețe amenințătoare, aceștia au început să găsească amenințări noi în fețele pe care înainte le-ar fi clasificat drept blânde.
Concluzia studiului ar fi că creierul nostru nu se poate abține din a vedea amenințări, chiar și atunci când acestea devin rare. Cercetările din psihiologia cognitivă și din neuroștiință sugerează că oamenii au tendința de a compara ce se află în fața lor cu cel mai recent eveniment.
