Se ştia deja că denisovanii şi neandertalienii, strămoşii extincţi cei mai apropiaţi ai oamenilor actuali, s-au încrucişat la un moment dat în preistorie, aşa cum a demonstrat osul descoperit vara trecută în Denisova (Siberia).
Cercetarea realizată acum confirmă că această încrucişare a fost generalizată şi că a avut ca rezultat o specie hibridă, care s-a combinat cu omul modern.
Studiul, publicat în Nature Communications, a folosit pentru prima dată cu succes aşa-numitul ''deep learning'' (algoritmi de învăţare automată) pentru a explica istoria omenirii, ceea ce deschide calea utilizării mai extinse a acestei tehnologii pentru a răspunde şi altor întrebări în domeniul biologiei genomului sau evoluţiei.
Cercetătorii au identificat în genomul indivizilor asiatici amprenta acestei noi specii de hominizi cu ajutorul combinării algoritmilor 'deep learning' cu metodele statistice. Analiza computerizată a ADN-ului uman actual arată că această specie dispărută a fost un hibrid de neandertalieni şi denisovani, combinată în Asia cu oamenii moderni care au părăsit Africa.
La studiu au participat cercetători de la Institutul de Biologie Evolutivă (IBE-UPF), de la Centrul Naţional de Analiză Genomică (CNAG-CRG), de la Centrul de Reglementare Genomică (CRG), precum şi de la Universitatea Tartu din Estonia.
Potrivit lui Jaume Bertranpetit, cercetător la IBE-UPF din Barcelona, "în urmă cu 80.000 de ani s-a produs aşa-numitul 'Out of Africa' când o parte din populaţia umană, formată deja din oameni moderni, a abandonat acest continent şi s-a răspândit pe alte continente, având drept rezultat populaţiile actuale".
"Începând de atunci ştim că au survenit încrucişări între oameni moderni şi neandertalieni de pe toate continentele, mai puţin în Africa - şi cu denisovani din Oceania, şi cu siguranţă din sud-estul Asiei, dar dovezile privind o încrucişare cu o a treia specie extinctă nu fuseseră confirmate", a spus expertul catalan.
Până acum, existenţa celei de-a treia specii era doar o teorie pentru a explica originea unor fragmente ale genomului uman actual, însă - potrivit lui Bertranpetit - utilizarea algoritmului 'deep learning' a fost cea care a făcut posibilă trecerea de la ADN la demografia populaţiilor ancestrale.
La rândul său, Oscar Lao, cercetător la CRG, a declarat că "'deep learning' este un algoritm care imită modul în care funcţionează sistemul nervos al mamiferelor, cu diferiţi neuroni artificiali care se specializează şi învaţă să detecteze datele acelor tipare care sunt importante pentru a putea realiza o sarcină specifică".
"Noi am profitat de această proprietate pentru a determina algoritmul să înveţe să prezică demografia umană, utilizând genomuri obţinute prin intermediul a sute de mii de simulări, şi să descifreze o posibilă traiectorie din istoria omenirii", a explicat Lao.
