În prezent, această boală edemică mai este prezentă în Chad, Etiopia, Mali şi sudul Sudanului, boala se transmite prin intermediul apei infestate cu purici din genul Cyclops care conţin larve din viermele de Guineea (Dracunculus medinensis). După un an de la ingerarea apei contaminate, un vierme de aproximativ un metru iese la suprafaţă dintr-o băşică de pe pielea persoanei, conform Live Science.
Pentru alinarea durerii, oamenii, în general, intră în apă, loc în care viermele îşi eliberează larvele care reîncep ciclul. Conform unui studiu publicat în Journal of Infection, dracunuliasis a apărut pentru prima dată în secolul XV pe altarul din Pinacoteca di Brera, regiunea Puglia, Italia.
Opera de artă este un exemplu rar al unei picturi gotice care îl înfăţişează pe Sf. Roch, un pelerin din Franţa secolului XIV despre care se spune că ar fi vindecat victimele epidemiilor.
,,Sf. Roch este de obicei pictat cu o umflătură pe coapsă,'' afirmă paleontologul Rafaele Gaeta din cadrul Universităţii din Pisa, Italia.
Pictura din Bari îl prezintă pe sfânt precum un bărbat cu barbă şi păr lung, blond şi creţ. Pictorul anonim l-a realizat pe Sf. Roch cu o umflătură pe coapsa stângă.
,,Piesa de pe altar are adăugat un detaliu realist, un filament, alb şi lung care iese dintr-o leziune şi ajunge până la genunchiul sfântului,'' afirmă Gaeta.
,,Noi credem că artistul a pictat unul dintre primele cazuri de infecţie cu dracunuculiasis,'' afirmă Gaeta.
Dracunculiasis a infectat omenirea timp de sute de ani. Acesta este prezentat şi în vechiul testament, precum şi în papirusul Ebers, în care este prezentată metoda de extracţie a viermelui.
