Încă de la descoperirea fosilelor de Australopithecus în sudul şi estul Africii, la mijlocul secolului al XX-lea, originea omului a fost stabilită în acest continent. Fosile descoperite mai recent au cimentat această teorie; mai mult, a apărut ideea conform căreia hominizii au rămas izolaţi pentru mai multe milioane de ani înainte de a se împrăştia în Asia şi Europa. Descoperirea acestor urme de paşi vechi de 5,7 milioane de ani în Creta schimbă imaginea simplă şi sugerează o istorie mai complexă a evoluţiei omului, scrie Science Daily, citat de Descoperă.ro.
Picioarele umane au o formă foarte distinctă, diferită de alte animale terestre, astfel, acestea sunt un bun indicator al prezenţei omului sau a hominizilor. Spre exemplu, Australopithecus are trăsături similare. În contrast cu acesta, specia Ardipithecus ramidus, veche de 4,4 milioane de ani, cel mai vechi hominin care a lăsat suficient de multe urme fosile, are piciorul asemănător unui primat.
Homininul nu trebuie confundat cu hominidul, homininii reprezentând un trib din familia Hominidae din care provine şi Homo Sapiens.
Noile urme din Trachilos, vestul Cretei, au forrmă umană, deşi sunt cu 1,3 milioane de ani mai vechi decât cele menţionate anterior. „Ce le face controversate este vârsta şi locaţia urmelor”, precizează profesorul Per Ahlberg de la Universitatea Uppsala, unii dintre autorii acestui studiu.
Acestea sunt mai recente decât cea mai veche fosilă de hominin, Sahelanthropus din Chad şi contemporană cu Orrorin din Kenya. Cel mai interesant este că urmele au o vechime mai mare de un milion de ani decât Ardipithecus, despre care se crede că este un strămoş direct al hominilor care au urmat. Mai mult decât atât, până în acest an, toate fosilele de hominin mai vechi de 1,8 milioane de ani proveneau din Africa, ducând la concepţia că Africa este locul de origine al acestui grup.
Vârsta de 5,7 milioane de ani nu poate fi pusă la îndoială, întrucât experţii au folosit o combinare de date ce include vâsta foraminiferelor (microorganisme marine) prelevate din stratele de dedesubt şi de deasupra şi cunoaştere vârstei unei roci sedimentare particulare, foarte distincte, formată atunci când nivelul Mării Mediterane a scăzut brusc.
Datorită acestei scăderi, este posibil ca trecerea din Europa în Africa să se fi făcut cu o mai mare uşurinţă. De asemenea, în acea vreme Creta nu era despărţită de peninsula care este astăzi Grecia. Astfel, este lesne de înţeles că homininii au putut migra între aceste două continente, complicând istoria evoluţiei omului.
