Le Pen a subliniat că apărarea patriei şi a intereselor vitale nu pot fi delegate şi doar armata franceză ar trebui să protejeze Franţa şi interesele acesteia.
Potrivit politicienei, potenţialul militar al Franţei poate fi consolidat prin munca coordonată cu aliaţii şi politica de descurajare nucleară.
În timpul campaniei prezidenţiale din 2017, Le Pen a pledat şi pentru părăsirea NATO.
În paralel cu acest pas, ea a promis că va creşte cheltuielile militare ale Franţei la 3% din PIB-ul ţării pe parcursul mandatului său de cinci ani.
Franţa a stat la originea Tratatului Atlanticului de Nord, care a pus bazele NATO. În 1966, prin decizia lui de Gaulle, care era atunci preşedinte, Franţa s-a retras din comanda militară a NATO, păstrându-şi prezenţa doar în structura politică a organizaţiei în contextul conflictului cu Statele Unite.
Apoi sediul alianţei a fost transferat de la Paris la Bruxelles, iar bazele militare americane au fost închise în Franţa.
În 2009, sub preşedintele Nicolas Sarkozy, Parisul şi-a redobândit pe deplin calitatea de membru NATO.
Alianţa Europeană a Naţiunilor Partea de politică externă a discursului lui Le Pen a fost, de asemenea, dedicată viitorului Franţei în Uniunea Europeană. Ca şi în 2017, ea a susţinut din nou restructurarea comunităţii în favoarea unei suveranităţi mai mari a ţărilor sale membre.
Alegerile prezidenţiale din Franţa vor avea loc în aprilie 2022. Programul campaniei electorale permite candidaţilor să îşi depună candidaturile până la începutul lunii martie.
Peste 40 de politicieni fac campanie în prezent. La începutul lunii ianuarie, actualul preşedinte al Franţei, Emmanuel Macron, într-un interviu pentru ziarul Parisien, a declarat că şi-ar dori să participe la viitoarele alegeri, dar consideră că încă nu a sosit momentul unei candidaturi.
În plus, potrivit sondajelor de opinie, majoritatea cetăţenilor îl preferă pe Macron, în timp ce Le Pen, potrivit diverselor surse, ar putea ocupa locul al doilea sau al treilea în primul tur.
Ea este la egalitate pe locul doi cu candidata republicană Valerie Pekress, iar politicianul şi publicistul de extremă dreapta Eric Zemmour este pe locul patru.
