Ministerul Educației renunță la finanțarea din PNRR a unor proiecte prevăzute pentru dotarea și renovarea a mii de școli din România mai ales din zonele rurale, a dotării școlilor pentru a reduce abandonul școlar, a dotării cu laboratoare de informatică, se taie jumătate din microbuzele electrice școlare pentru transportul elevilor.
Mai multe investiții prevăzute de PNRR, la capitolul „România Educată”, au fost reduse de Ministerul Educației, potrivit documentului oficial trimis la Comisia Europeană la sfârșitul săptămânii trecute, potrivit Edupedu.ro.
Potrivit ajustărilor finanțărilor prevăzute în acest capitol privind Educația, nu vor mai fi finanțate proiectele ce prevedeau dotarea tehnologică a peste 1.800 de laboratoare de informatică, reducerea abandonului școlar prin dotarea a 330 de școli prin PNRAS, renovarea a 10% din școli, precum și finanțarea pentru jumătate din microbuzele electrice școlare prevăzute inițial în PNRR.
Astfel că 1.810 de școli, din cele minimum 5.200 prevăzute în PNRR inițial, nu vor mai fi echipate cu laboratoare de informatică, vor fi doar 3.390 de școli dotate tehnologic. Apoi, numărul școlilor verzi care ar fi trebuit să fie construite a fost redus, peste 10% fiind tăiate de la finanțare. Iar legat de reducerea abandonului școlar, prin PNRAS, pentru sprijinirea scolilor cu risc, 330 de unități de învățământ au fost eliminate de la finanțare, din 2.500 prevăzute inițial, rămânând doar 2.170 incluse în Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS). În plus, Ministerul Educației a solicitat bani doar pentru 1.600 de microbuze școlare electrice pentru transportul elevilor din localitățile izolate din zonele rurale, în loc de cele 3.200 prevăzute în PNRR.
Rămâne digitalizarea Consiliului Național al Rectorilor (CNR), pentru care ministerul face o modificare, pentru că, potrivit PNRR, nu poate beneficia de finanțare.
Ministerul Educației a transmis precizări după ce presa a relatat despre tăierile de finanțare pentru proiecte privind „România Educată” din PNRR.
„Având în vedere informațiile apărute în spațiul public cu privire la modificările propuse de Ministerul Educației prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator național, pentru ajustarea unor ținte și jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 15. Educație, facem următoarele precizări:
În cadrul renegocierii unor ținte/jaloane din PNRR cu Comisia Europeană, Ministerul Educației a propus modificări raportate la nevoia reală din teritoriu, pe baza unor analize de nevoi recente, care, la momentul depunerii Planului Național de Redresare și Reziliență, au fost doar estimate pe baza datelor existente în SIIIR.
Astfel, ajustările propuse de Ministerul Educației pot fi încadrate în două categorii:
Îndreptarea unor greșeli de tip eroare materială (ex.: traduceri din limba engleză sau de coerență legislativă), ajustarea unor termene în concordanță cu măsurile din noile legi ale învățământului (ex.: reforma guvernanței în urma intrării în vigoare a prevederilor legislative din Legea învățământului preuniversitar, promulgată în data de 4 iulie 2023), dezvoltarea platformei de evaluare online a competențelor elevilor în acord cu noile termene asumate pentru elaborarea, finalizarea, aprobarea și aplicarea planurilor-cadru și a programelor școlare pentru învățământul preuniversitar, prin Graficul activităților privind curriculumul național.
Modificări de natură obiectivă în cadrul art. 18 și art. 21 din Regulamentul european 241/2021, mai precis ajustarea unor indicatori în conformitate cu aplicarea indicelui privind creșterea prețurilor și în conformitate cu nevoia reală din teritoriu.
În acest sens, în aplicarea propunerii de diminuare a sprijinului financiar nerambursabil (art. 18), Ministerul Educației a propus exclusiv ajustarea țintelor și jaloanelor care nu au fost atinse în urma apelurilor de proiecte deja lansate și al căror calendar a fost deja extins de mai multe ori, în vederea sprijinirii beneficiarilor pentru a depune proiecte, astfel:
-
Ajustarea indicatorilor din cadrul jaloanelor aferente dotării unităților de învățămant preuniversitar cu laboratoare de informatică. În acest caz, în urma apelului de proiecte, a reieșit că nevoia locală a fost mai mică decât estimarea inițială a Ministerului Educației, în principal ca urmare a multiplelor finanțări de care au beneficiat școlile în perioada pandemiei pentru asigurarea necesarului de echipamente IT. Prin urmare, în urma centralizării nevoii reale transmise de unitățile de învățământ, prin cererile de finanțare depuse în cadrul apelului de dotări, Ministerul Educației a solicitat ajustarea jaloanelor în conformitate cu proiectele depuse, astfel încât alocarea financiară să poată fi utilizată prin raportare la nevoia reală la momentul deschiderii apelurilor de proiecte, nu la momentul estimărilor făcute la data depunerii Planului de Redresare și Reziliență (ex.: de la 5.200 de laboratoare estimate inițial la minimum 4.350).
Reducerea țintei pentru înființarea serviciilor complementare de educației timpurie de la 412 la minimum 90. Noua valoare a țintei corespunde proiectelor depuse (99), în urma mai multor întâlniri cu potențialii beneficiari și a extinderii calendarului de depunere de mai multe ori. Între, 2020 - 2021 ținta a fost estimată la 412 servicii complementare dedicate exclusiv localităților izolate/dezavantajate.
În aplicarea art. 21 privind modificarea țintelor și jaloanelor din cauze obiective din Regulamentul 241/2021, propunerile Ministerului Educației au vizat ajustări ca urmare a creșterilor de prețuri între momentul redactării PNRR și momentul lansării apelurilor de proiecte (validate de datele INSSE), precum și prelungiri termene din motive obiective, respectiv perioadă de obținere avize pentru proiecte infrastructură sau număr mic furnizori microbuze electrice școlare.
Modificările privind numărul școlilor beneficiare din cadrul Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar au la bază, pe de o parte, aplicarea indicelui de corecție privind creșterea prețurilor (de asemenea, grantul pentru școli a fost mărit de la 200.000 la 300.000 de euro de la runda I la runda II), pentru ca unitățle de învățământ beneficiare să-și poată îndeplini activitățile din proiecte. Menționăm că în runda I a Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar au fost depuse 1.409 proiecte, iar în runda a II-a au fost depuse 693 de proiecte, deși apelul de proiecte a fost prelungit de două ori. Totodată, Ministerul Educației are în vedere relansarea rundei a II-a a PNRAS după finalizarea evaluării proiectelor depuse din sesiunea iunie-iulie 2023, cât și lansarea unui apel de proiecte dedicat școlilor mici, sub 40 de elevi la gimnaziu, pentru care a fost pus deja în consultare publică Ghidul solicitantului, în vederea sprijinirii consolidate a acestor unități de învățământ din punct de vedere administrativ, astfel încât fiecare potențial beneficiar să fie parte din acest proiect de reducere a abandonului școlar.
În cadrul Investiției 10 - Achiziționarea de microbuze verzi, estimarea țintei inițiale (3.200) la momentul depunerii PNRR-ului s-a făcut prin raportare la costurile de achiziție a unor microbuze electrice cu un număr de 8+1 locuri. Anterior lansării apelului „Microbuze electrice pentru elevi”, Ministerul Educației a realizat o analiză de nevoi cu sprijinul autorităților publice locale pentru identificarea localităților care au nevoie de microbuze școlare. În urma acestei analize a rezultat că UAT-urile solicită, pentru a răspunde nevoilor specifice ale comunității, în proporție mult mai mare, finanțare pentru microbuze de 16+1 locuri și, în unele situații, microbuze cu peste 16+1 locuri. Prin urmare, costurile autovehiculelor de transport au fost cel puțin duble față de estimarea realizată inițial. Totodată, Ministerul Educației a propus actualizarea țintei prin raportarea la numărul de beneficiari (copiii care vor beneficia de transport școlar rămân aceiași, însă vor fi grupați în microbuze cu o capacitate mai mare de locuri). Menționăm faptul că, în ultimul an, Ministerul Educației a încercat să identifice surse de finanțare suplimentare pentru a satisface cât mai mult nevoia din teritoriu, astfel încât bugetul inițial de 200 de milioane de euro dedicat acestei ținte a fost mărit cu încă 50 de milioane de euro, plus cofinanțarea consiliilor județene în valoare de peste 7 milioane de euro.
Astfel, Ministerul Educației menționează că un singur jalon din PNRR - grantul pentru digitalizarea Consiliului Național al Rectorilor (CNR) - trebuie reconsiderat întrucât CNR nu este încadrat cu statut de utilitate publică, așadar nu poate fi beneficiar al acestui tip de finanțare, conform aranjamentelor operaționale aferente jalonului 501”, se precizează în comunicatul Ministerului Educației.
