Potrivit raportului întocmit de Hinxton Group, modificarea codului genetic al embrionilor aflaţi în stadii incipiente de dezvoltare reprezintă o procedură ce conţine "o valoare uriaşă" pentru cercetările ştiinţifice.
Acelaşi raport afirmă că, deşi naşterea unor bebeluşi modificaţi genetic nu ar trebui să fie permisă în prezent, această procedură ar putea fi "acceptabilă din punct de vedere moral", în anumite circumstanţe, în viitor.
Statele Unite refuză să finanţeze programe de cercetare care implică editarea genelor la nivelul embrionilor, conform descoperă.ro.
Hinxton Group spune că a întocmit acest raport ca un fel de reacţie la realizările fenomenale care au loc în prezent în domeniul geneticii.
Cercetătorii au creat o gamă întreagă de tehnici inovatoare, care combină "navigaţia prin satelit la nivel molecular", pentru a ajunge la o regiune bine precizată din ADN-ul uman, cu ajutorul unor "foarfeci moleculare", cu scopul de a le decupa.
Aceste proceduri au transformat cercetările ştiinţifice şi au determinat apariţia unei game largi de domenii de cercetare, însă acest progres spectaculos a făcut ca bebeluşii modificaţi genetici să nu mai fie consideraţi doar "o perspectivă", ci au devenit foarte repede "o posibilitate".
La începutul acestui an, cercetătorii de la Universitatea Sun Yat-sen din China au arătat că erorile de la nivelul ADN-ului ce determină apariţia unor boli sangvine pot fi corectate în primele stadii embrionare.
În viitor, noile tehnologii vor putea fi utilizate pentru a preveni naşterea unor bebeluşi care să sufere de fibroză chistică sau care să aibă gene asociate cu un risc sporit de cancer.
Ingineria embrionară domină în această perioadă dezbaterile despre aceste instrumente inovatoare de editare a genelor.
Dar, deşi conceptul de "copii lipsiţi de boli" sau cel de "copii la comandă" ar putea deveni în curând realitate, utilizările imediate ale acestor tehnici sunt mult mai puţin controversate.
Noile tehnici ar putea să repare reputaţia unui domeniu special, cel al terapiei genice, la copii şi adulţi.
Această metodă a fost aproape de a obţine un succes absolut în cazul unor copii născuţi fără sistem imunitar - afecţiune cunoscută sub denumirea de "sindromul bubble-boy". Simptomele pacienţilor s-au ameliorat, însă tehnica respectivă a condus, în unele cazuri, la cancer.
Instrumentele tehnice din viitor, despre care se presupune că vor deţine un grad mai mare de acurateţe, vor fi capabile să modifice codul genetic fără să determine efecte secundare.
Au fost deja realizate cu succes câteva teste clinice prin care mai mulţi pacienţi diagnosticaţi cu HIV şi-au recăpătat imunitatea în faţa virusului prin intermediul acestor tehnici.
Şi, deoarece astfel de modificări genetice nu vor fi transmise generaţiei următoare, ele sunt considerate mult mai puţin controversate.
Au existat însă şi multe voci care au cerut instaurarea unui moratoriu asupra acestor cercetări ştiinţifice, iar mulţi specialişti s-au întrebat: "Unde ar trebui să tragem linia? Trebuie studiile pe embrioni să fie interzise sau să fie permise doar pentru cercetare ştiinţifică sau ar trebui permisă crearea unor bebeluşi modificaţi genetic?".
Experţii care au participat la o reuniune organizată la Manchester de influentul Hinxton Group au recunoscut faptul că rata progreselor realizate în ultimii ani este uluitoare şi "pune presiune pe luarea unor decizii". Aceiaşi experţi au spus că modificarea genetică a embrionilor ar trebui să fie permisă.
Raportul lor este contrazis însă de US National Institutes of Health, care a refuzat deja să finanţeze orice program ştiinţific ce implică "editarea" embrionilor.
