Blocul Naţional Sindical organizează, miercuri şi joi, un pichet de protest la principala cale de acces a judecătorilor Curţii Constituţionale a României pentru a atrage atenţia preşedintelui CCR, dar şi a celorlalţi membri ai instituţiei, asupra faptului că, în intervalul noiembrie 2018 - august 2019, au fost înregistrate la Curte 19 dosare care vizează în integralitate sau parţial prevederi ale Titlului V, din OUG 79/2017, care au afectat în cursul anului 2018 peste un milion de salariaţi în drepturile lor individuale garantate de Constituţia României.
Anunţul a fost făcut de către preşedintele BNS, Dumitru Costin, în cadrul reuniunii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, pe tema salariului minim, întâlnire la care au fost prezenţi prim-ministrul Ludovic Orban şi ministrul Muncii, Violeta Alexandru.
"Ţin să vă informez că de mâine dimineaţă Blocul Naţional Sindical se va afla în protest, în faţa Curţii Constituţionale a României. Reamintesc că în noiembrie 2017 Guvernul a adoptat această ordonanţă 79 care a bulversat efectiv piaţa muncii, mediul de afaceri, dar şi impactul asupra sistemului de securitate socială din România. Aşa cum spunea şi colegul meu, Bogdan Hossu, a distorsionat masiv inclusiv raportările de salarii brute pe care le facem la nivel european. De aici şi creşteri de astea spectaculoase, pe care unii comentează. Noi - patru din cinci confederaţii sindicale - la fel ca şi domniile voastre, am sesizat în noiembrie 2017 Avocatul Poporului. Avocatul Poporului de la vremea respectivă - genunchii cam moi... probabil şi presiunea politică asupra lui... - a refuzat să dea curs sesizării noastre", a spus acesta.
El a menţionat că, în acest context, BNS a ales să deschidă procese în instanţă referitoare la cazuri concrete.
"Lucru care s-a întâmplat şi avem dosare care au fost strămutate la Curtea Constituţională din noiembrie 2018. Avem un an de zile de când Curtea Constituţională a României stă cu dosarele acolo şi nu judecă constituţionalitatea. Suplimentar, ordonanţa 79 a fost introdusă în noiembrie 2017 în Parlament, în procedură de urgenţă. Suntem în decembrie 2019. Ce procedură de urgenţă a avut Parlamentul României, că astăzi, după doi ani şi o lună, ordonanţa se află în continuare în Parlament? Este un element de instabilitate pentru orice act de guvernare serios şi responsabil", a precizat liderul sindical.
De asemenea, Dumitru Costin a recomandat ca în perioada următoare să fie încheiat un acord tripartit Guvern - patronate - sindicate, în cadrul căruia să fie analizate inclusiv soluţii alternative de politică fiscală, care să substituie Ordonanţa 79.
Protestul va avea loc între orele 9:00 - 12:00. La pichetul de protest sunt aşteptate cel puţin 50 de persoane, printre care se vor afla şi salariaţi ale căror drepturi individuale au fost afectate de OUG 79/2017.
"Ar fi bine să luăm în calcul să lucrăm împreună în situaţia în care Curtea Constituţională - pentru că nu are cum să amâne la nesfârşit judecarea acestor speţe de neconstituţionalitate - va veni cu o anumită hotărâre. Atunci va trebui să fim pregătiţi şi voi, ca Guvern, şi noi, ca parteneri sociali, pe nişte soluţii alternative", a mai declarat el.
"Cerem Curţii Constituţionale să respecte propria lege de funcţionare 47/1992, cât şi propriul regulament. Un subiect atât de important pentru milioane de salariaţi ai României, cât şi pentru generaţiile viitoare (întrucât OUG 79/2017 generează mecanisme de finanţare ale sistemului de securitate socială din România) nu poate să aştepte la nesfârşit o soluţie de constituţionalitate!
Cerem, de asemenea, celorlalte instituţii responsabile să-şi îndeplinească atribuţiile prevăzute de lege şi să comunice punctele de vedere oficiale către Curte cu maximă celeritate, aici referindu-ne la Avocatul Poporului, Guvernul României, Camera Deputaţilor şi Senatul României.
Cerem, de asemenea, Preşedintelui României, ca garant al democraţiei şi statului de drept, să sesizeze instituţiile abilitate, mai sus menţionate, şi să adopte o poziţie publică".
OUG 79/2017 privind modificarea Codului Fiscal a adus o serie de modificări importante, printre care se numără trecerea contribuţiilor de la angajator la salariat, introducerea contribuţiei asiguratorii pentru muncă (o formă diferită pentru taxa de solidaritate), precum şi impozitul de 1% din venitul realizat pentru întreprinderile cu venit de până într-un milion de euro.
